Străzi comerciale, refaţadizare, valorificarea patrimoniului istoric - direcţii pentru Cluj 2020

Continuarea proiectului de pietonalizare a Pieţei Unirii, controlul refaţadizării clădirilor din centrul istoric de către municipalitate, dar şi montarea de plăcuţe pe clădirile monument sunt paşii fireşti pe care Clujul trebuie să-i facă pentru a deveni capitală culturală europeană. Specialiştii din comisia de patrimoniu din cadrul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană au stabilit ieri cum trebuie să se implice pentru a ajuta oraşul să-şi pună în valoare clădirile şi istoria.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Ioan Piso, a prezentat ieri, la prima şedinţă a comisie de patrimoniu din cadrul Asociaţiei Cluj 2020 - Capitală Culturală Europeană câteva direcţii pentru valorificarea patrimoniului mobil şi imobil al oraşului. Strada Deleu pietonală, evidenţierea ruinelor în zona Parcului Caragiale prin acoperire cu sticlă, dezvelirea forului oraşului vechi în zona de pe latura nordică a Bisericii Sf. Mihail, recuperarea clădirii Muzeului de Farmacie, un sediu nou pentru Muzeul de Istorie în centrul oraşului, restaurarea Muzeului de Artă şi valorificarea spaţiilor de la subsol, configurarea unui traseu turistic spre Cetăţuie şi renovarea clădirilor fostei garnizone austriece din această zonă, integrarea în circuitul cultural a Muzeului de Speologie, de Zoologie, dar şi a caselor memoriale, configurarea unui mall cultural la fabrica Libertatea, amenajarea unui muzeu al holocaustului în colaborare cu comunitatea ebraică, trasarea Clujului umanist prin încastrarea vechilor inscripţii latine pe clădiri, organizarea de expoziţii permanente de carte rară şi manuscrise de către Biblioteca Central-Universitară "Lucian Blaga" şi de cea a Academiei Române şi înfiinţarea unui muzeu al artei contemporane la Cluj: aceste direcţii au fost incluse în documentul programatic al comisiei de patrimoniu.

Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a recomandat municipalităţii să gândească străzi comerciale în centru. "Nu este oportun să mai amenajăm zone pietonale până când nu se stopează alunecarea comerţului către mahalale. Trebuie gândite străzi comerciale, după modelul european, iar autorităţile să confere avantaje fiscale comercianţilor. Politica relaxată şi permisivă ne-a adus în situaţia actuală, în care tot a doua vitrină din centru este goală, de închiriat", a spus Pop. Arhitectul a mai pus pe tapet probleme stemei culturale a oraşului, anacronică, care înfăţişează un monument urât şi ilegal, dar şi lupul dacic, care nu apare în istorie ca simbol.

"Primăria trebuie să ţină cu dinţii când vine vorba despre asanarea clădirilor din centrul istoric. Patrimoniul dispare, iar noi vrem să fim capitală culturală europeană. Treaba ţine de voinţă politică, cei de la conducerea urbei să aibă o dorinţă extraordinară să nu permită mutilarea clădirilor din centrul istoric. Să nu avem acea clădire hidoasă de pe strada Memorandumului nr. 16, unde a fost înălţat acoperişul şi s-a mutilat clădirea. De asemenea, în cazul Pieţei Unirii, situaţia actuală e mai rea decât ce a fost înainte pentru că nimeni nu percepe proiectul realizat pentru această piaţă deoarece primăria a implementat doar o treime din el. Acum avem un spaţiu tern, înconjurat de o parcare. Trebuie terminat pentru a contracara reacţia publică de respingere", a atras atenţia Pop.

Şeful Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu, Leonard Horvath, a solicitat ca măcar doi poliţişti comunitari să monitorizeze modul în care se construieşte în centrul istoric, tocmai ca acesta să nu mai fie mutilat. Directorul Muzeului de Artă, Călin Stegerean, a recomandat primăriei să îşi activeze poliţiştii comunitari pentru ca situaţiile din ultima perioadă, în care clădirile de patrimoniu au fost vandalizate şi umplute de graffiti, să nu se mai repete.

La rândul său, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania, Szabolcs Guttmann, a spus că tocmai acesta este rolul comisiei: să facă recomandări autorităţilor pentru a face nişte paşi normali spre statutul de capitală culturală europeană. "Rolul nostru este să formulăm o politică urbană şi să identificăm măsuri cu minimă investiţiei şi cu impact mare", a afirmat Guttmann.