Să visăm frumos: tunel pe sub Cluj, de la gară pe Calea Turzii

Edilul Emil Boc a cerut ieri susţinerea Consiliului Local pentru ca administraţia locală să gândească o schemă prin care să adune milioanele de euro necesare punerii în operă a proiectelor de infrastructură menite să transforme oraşul într-o adevărată capitală europeană. Este vorba despre proiecte pe care liderul de pe Moţilor a angajat bugetul primăriei încă din 2007 pentru a concluziona că nu are fodnurile necesare să le înceapă.

Fără niciun proiect nou pe lista de priorităţi pe 2013, prezentată în conferinţa de presă săptămânală, primarul Emil Boc s-a repliat şi joi, la şedinţa de îndată a forului local, a cerut colaborarea grupurilor politice pentru transformarea oraşului prin implementarea a două proiecte mari de infrastructură: inelul de ocolire sud al oraşului - prin Făget şi transformarea zonei zero din centru într-una pietonală concomitent cu rezolvarea problemelor de trafic (realizarea pasajului rutier suberan pe sub centrul istoric pe ruta Moţilor-21 Decembrie 1989 cu legarea acestuia de Calea Turzii şi gară, plus realizarea a unui parking subteran). "Dacă întrunim consens sau majoritate atunci putem să demarăm studiile de fezabilitate, procedurile de expropriere şi studierea reţelelor. Ne vor trebui multe milioane de euro. Avem şi următorul program de finanţare europeană. Nu vor fi bani europeni nelimitaţi şi dacă decidem să facem aceste proiecte trebuie să prioritizăm resursele", a afirmat Boc la şedinţa de îndată a Consiliului Local. Unul din liderii consilierilor USL, Claudia Anastase, a declarat că există susţinere, mai ales dacă primarul alege să se consulte cu partidele din forul local.

Nici unul dintre cele două proiecte prezentate de primărie nu reprezintă o noutate. El au fost pe lista eşecurilor în mandatele trecute ale primarului Emil Boc, după ce administraţia a comandat studii, pe bani, ca să ajungă la concluzia că nu poate demara aceste proiecte. Din lipsă de fonduri şi având în vedere opoziţia clujenilor pentru implementarea ambelor soluţii: inelul de ocolire prin Făget şi tunelul pe sub centru istoric solicitau exproprieri de case, terenuri sau defrişări de pădure. Pentru proiectul tunelului administraţia a contractat în 2008 serviciile Arcadis Gedas şi TGH la preţul de 1,09 milioane de lei fără taxa pe valoarea adăugată. Acestea urmau să finalizeze proiectul în 357 de zile. În 2009, după ce în ultima variantă propusă, urma să "radă" 16 case de pe strada Clinicilor, proiectul tunelului ajunsese deja în sertarele oficialilor primăriei. Costurile tunelului estimat la 2 kilometri erau de peste 100 de milioane de euro, sumă avansată la momentul prezentării studiilor de urbanism.

În cazul proiectului inelului ocolitor de sud al oraşului, Comisia de Urbanism a primăriei avizase favorabil, în octombrie 2007, traseul inelului de ocolire sub forma Planului Urbanistic Zonal propus de către arhitecţii de la societatea Proinvest Târgu-Mureş şi de cei de la firma clujeană Experiment Proiect. Proiectanţii au gândit trei tronsoane: Mănăştur Sud - Calea Turzii, Calea Turzii - Borhanci şi Borhanci - Someşeni, care, prin intermediul a şapte noduri rutiere, urmau să facă legătura cu principalele străzi din cartierele clujene. Per total, inelul de ocolire urma să ocupe aproximativ 30-40 de hectare, dintre care 19 hectare se află pe terenul Livezii Palocsay din administrarea Staţiunii de Cercetare Cluj. În iulie 2007, ZIUA de CLUJ anunţa că proiectul inelului de ocolire Mănăştur - Someşeni a fost finalizat şi supus unei dezbateri publice. Şoseaua urma să aibă peste 20 de kilometri şi era gândită pe patru benzi, pistă de bicicletă de o parte şi de alta şi panouri pentru protecţie fonică în zonele de locuinţe. Cele două societăţi care au realizat proiectul centurii, Experiment Proiect şi Pro Invest Târgu-Mureş, au propus un traseu cu o lăţime de 23 de metri, o zonă de protecţie de 1,5 metri de spaţiu verde, după care urmau să fie construite, de o parte şi de alta a fâşiilor verzi, două piste de biciclete. Acestea, la rândul lor, vor fi mărginite de alte fâşii de verdeaţă. Proiectanţii au gândit în acest fel centura deoarece este un drum de categoria a II-a, pe care se va circula cu mare viteză. Traseul ocolitoarei intersecta mai multe artere principale, urmând ca municipalitatea să realizeze în aceste zone sensuri giratorii. Este vorba de drumul judeţean 103 (care merge către satul Gheorgheni), strada ce duce către colonia Sopor şi Calea Someşeni (în apropiere de magazinul Selgros). De asemenea, Calea Turzii, Făget, Mănăştur sau strada Câmpului sunt alte artere care urmau să fie legate direct la tronsonul de ocolire. în plus, municipalitatea promitea la acea dată că va păstra interdicţia de construire în zonă pe o distanţă de 10 metri faţă de actualul drum al variantei ocolitoare.

În noiembrie 2009, proiectul avea aceeaşi soartă: bani cheltuiţi pe studii pentru a fi depozitate în sertarele oficialilor primăriei deoarece şi respectivul inel presupunea exproprieri şi defrişări de pădure.