Parking pe Kogălniceanu: care sunt controversele din jurul proiectului

Arhitecţi sau riverani critică proiectul Primăriei de reabilitare a zonei străzii Kogălniceanu. Într-un memoriu adresat municipalităţii aceştia atrag atenţia că proiectul se concentreză pe amenajarea unei parcări care ar duce la distrugerea zonei şi nu la punerea sa în valoare, aşa cum s-a anunţat de către administraţia locală. De cealată parte, oficialii Primăriei spun că sunt deschişi la orice propunere cu menţiunea că municiplitatea susţine că centrul are nevoie de cel puţin două parkinguri.

Primarul Emil Boc a declarat la conferinţa de săptămâna aceasta că studiul arheologic comandat de administraţia locală în zona străzii Kogălniceanu, unde există intenţia amenajării unei parcăi subterane, este încă în faza de redactare. „Facultatea de Istorie a UBB face acest studiu. Sunt la curent cu criticile care se aduc proiectul parcării subterane şi a dezbaterilor organizate de societatea civilă. Nu deţin monopolul adevărului şi soluţiilor. Cea anunţată de Primărie nu este neapărat cea mai potrivită. Sunt deschis tuturor propunerilor", a afirmat Boc. Oficialul de pe Moţilor a declarat că oraşul are nevoie de cel puţin două parkinguri în zona centrală şi în acest sens se caută amplasamente şi soluţii. „Să nu spună lumea că nu e nevoie de parkinguri în centru", a completat Boc.

În luna iulie, edilul Emil Boc a ieşit la rampă cu un proiect din 2011 al administraţiei Apostu (marca arhitectului Adrian Iancu care l-a şi susţinut la o şedinţă de urbanism) privind amenajarea unui parking subteran de 144 de locuri în zona străzii Kogălniceanu. "Azi (25 iulie - n.red.) demarăm studiile preliminare, după care îl vom supune consultării şi dezbaterilor publice. Vrem să vedem dacă se poate, din punct de vedere tehnic, dar e cert că în zonă trebuie făcut un parking. Depinde de noi pentru că terenul aparţine Primăriei", sublinia Boc. El adaugă că mai există o alternativă în cazul în care proiectul nu va putea fi realizat pe Kogălniceanu. "Este vorba de terenul de pe locul vechiului RADP de lângă intrarea în cimitirul central, dar acolo nu mai deţinem nicio bucăţică de teren pe domeniul public", amintea primarul.

Încă din 2011 când a fost lanasat, proiectul parcării de pe Kogălniceanu a fost contestat de urbaniştii clujeni. În ultimele săptămâni arhitecţi clujeni, specialişti sau riverani au organizat o serie de dezbateri publice la faţa locului pe tema proiectul scos de la naftalină de primarul Boc - amenajare pietonală şi construire parking subteran pe strada Kogălniceanu. Dezbaterile recente s-au finalizat cu un memoriu adresat Primăriei. În documentul semnat de 19 persoane se sugereanză organizarea unui concurs de arhitectură care să aibă la bază studiile necesare, printre care şi un studiu de trafic integrat pentru reamenajarea străzii Kogălniceanu, având în vedere că proiectul se concentrează în jurul amenajării parcării şi nu pe reabilitarea zonei. De asemena, cetăţenii cer continuarea dezbaterilor privin reamenajarea respectivei artere, prin implicarea liceelor, a UBB, a Bibliotecii Academiei, a organizatorilor Zilelor Culturale Maghiare şi a altor cetăţeni interesaţi, tocmai pentru a se evita tăierea copacilor în scopul realizării unei parcări subterane şi a nu se genera trafic suplimentar într-o zonă tranzitată doar după terminarea orelor de curs la şcolile de aici.

"Studiile recente arată că oportunităţile acordate traficului auto aduc şi mai multe maşini, adică în loc să rezolve problema o amplifică. Ca urmare, construirea unei parcări subterane nu va rezolva problema parcărilor, ci va genera în continuare trafic în zonă. Proiectul parcării este ineficient având în vedere numărul redus de locuri de parcare, de doar 144, adică sub numărul de 300 de locuri care face o parcare subterană eficientă. Pe lângă aceste aspecte, importanţa arheologică deosebită a zonei şi costurile foarte ridicate pe care o săpătură de salvare bine făcută le-ar presupune (coborârea până la 4 m pe aproape întreaga suprafaţă a străzii - adică până la nivelul roman de locuire, chiar mai mult pentru zona Bisericii Reformate - cu urme de locuire preistorică) sunt desconsiderate prin timpul scurt dat studiului arheologic şi soluţia iminentă de a nu putea conseva eventualele vestigii", mai subliniază protestatarii.
BOX

Propuneri pentru reoganizarea traficului pe Kogălniceanu
Cetăţenii participanţi la dezbaterile spontane pe tema reorganizării străzii Kogălniceanu ( Adam Maksay, Anca Simionca, Diana Prisăcariu, Manuela Ţuglui, Iulia Hurducaş, Alex Bogus, Adriana Măgeruşan, Szabo Tunde, Sorana Vlad, Marius Cătălin Moga, Benedek Istvan, Pasztor Istvan, Ana Maria Murg, Adrian Carlugea, Czegenyi Katalin, Raluca Soreanu, Dan Sâmpetrean, Cătălin Sânpetrean Zoltán Lázár) au mai cerut primăriei să ia în calcul situaţia parcărilor ilegale de pe Kogălniceanu. "Cei care locuiesc în zona sau o folosesc frecvent deţin şi informaţii preţioase despre modul de funcţionare al acesteia. Astfel, pentru strada Kogălniceanu, din relatările unui locuitor, există un maxim de circulaţie dimineaţă când vin sau sunt aduşi elevii la şcoală, iar în afară orelor de curs nu e trafic pe stradă. Totodată există o mare indulgentă a autorităţilor care nu ridică niciodată maşini parcate ilegal pe strada Kogălniceanu, chiar dacă se parchează chiar şi pe mijlocul străzii. Pentru un părinte prezent la dezbatere, accesul maşinilor pe stăzile Kogălniceanu şi Avram Iancu este unul păgubos şi riscant pentru copii, fiind necesară luarea unei decizii - fie o selecţie pe priorităţii (pietonal/auto), fie pietonalizarea completă a centrului istoric. Trei variante de trafic pot fi posibile pentru Strada Kogălniceanu: pietonalizarea completă (care depinde de eficienţa politicilor de descurajare a traficului duse de către instituţiile din zonă), trafic mixt (auto şi pietonal), o combinaţie din cele două - pietonal complet pe o porţiune şi mixt pe o altă porţiune", se mai arată în memorial adresat Primăriei.