"Ne confruntăm cu o avalanşă de gunoaie fără precedent în Cluj". Ce au de gând să facă Primăria, Apele Române şi Garda de Mediu
- Scris de Anca Mureşan
- 25 Aug 2016, 15:57
- Administraţie
- Ascultă știrea
Un cititor ZIUA de CLUJ semnala, săptămâna trecută, că Someşul este plin de gunoaie în zona Parcului "La Butuci" din cartierul Grigorescu: "Este evident că Someşul nu arată a râu sănătos, iar mizeria care se acumulează perturbă plimbările pe mal din cauza aspectului neplăcut şi a mirosului deranjant", puncta Bogdan Romanică, care a trimis pe adresa redacţiei şi un set de fotografii ce surprindeau gunoaiele ce pluteau pe luciul apei.
"Ne confruntăm cu o avalanşă de gunoaie fără precedent în municipiu", a spus şi edilul Clujului, Emil Boc, în cadrul intervenţiei live pe Facebook de luni după masă, 22 august 2016.
"Sunt extrem de nemulţumit de modul în care arată Someşul. Şi ce faceţi cu privire la această situaţie, mă întrebaţi dumneavoastră, clujenii. Situaţia legală stă în felul următor: albia râului intră în competenţa Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, adică în atribuţia Apelor Române. Nu este în competenţa Primăriei Cluj-Napoca să gestioneze albia Someşului cu toate mizeriile care sunt acolo. Problema ştiţi unde este? Problema este undeva în amonte. Începând cu Tarniţa şi continuând cu Belişul, cu Gilăul, cu Floreştiul şi cu celelalte comune unde, din nefericire, se aruncă toate mizeriile în apă. Dacă am ajuns să avem cadavre de animale şi peturi de mici şi mari dimensiuni în Cluj...Acestea nu sunt aruncate de clujeni, ci de oameni care nu respectă leagea în amonte", a mai spus primarul, care a dezvăluit că împreună cu Compania de Apă Someş-Tisa şi cu Garda de Mediu Cluj a fost elaborat un plan de igienizare a Someşului, în perioada imediat următoare, de-a lungul celor 14 kilometri pe care îi străbate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca.
Într-o primă fază, Garda de Mediu va intensifica controalele în tot judeţul şi va aplica amenzi tuturor celor ce aruncă gunoaie sau poluează în vreun fel apa.
"Am cerut şi am rugat în mod expres Garda de Mediu să intensifice controalele pentru că, dacă mergi la Tarniţa sau în alte zone vă spun...îţi vine să plângi. Cum arată aceste locuri, neîntreţinute, pline de mizerii, nimeni nu-i bagă în seamă pe cei care încalcă legea, adică nimeni nu-i amendează amendaţi. Degeaba facem ordine în Cluj-Napoca; a doua zi se repetă situaţia. Mai vine o ploaie, aduce iarăşi toate mizeriile care nu sunt adunate şi puse în containere aşa cum trebuie", a explicat Emil Boc.
Următorul pas îi aparţine Companiei de Apă Someş-Tisa. Un echipaj format din patru persoane va parcurge cursul apei cu barca şi va aduna deşeurile. "Sper să se şi vadă", nu s-a abţinut să comenteze primarul.
Etapa finală a planului de igienizare a Someşului prevede instalarea unor stăvilare la ieşirea din oraş, în Grigorescu şi la intrarea în Floreşti: "Am convenit cu Apele Române să facem nişte stăvilare, nu baraje, care să oprească deşeurile plutitoare de mici dimensiuni - peturi. Nu vor putea opri buşteni. Stăvilarele vor fi proiectate de Apele Române, până la 1 septembrie 2016, iar noi le vom confecţiona. De asemenea, compania a stabilit clar că, între 15 şi 25 septembrie 2016, vor curăţa iarba şi tot ce este în albia Someşului cu un utilaj special; ca să nu mai rămână niciun pet agăţat acolo. Nu în ultimul rând, pe parcursul toamnei, stăvilarele vor fi deschise în Grigorescu pentru a se curăţa de acolo mâlul", a conchis edilul.
Amintim că, în ultimii ani, mai multe ONG-uri clujene au organizat evenimente culturale pe malurile râului prin care şi-au propus să provoace şi să testeze ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca.
Şi Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), a promis, încă din 2014, un concurs de soluţii pentru culoarul de apă care traversează oraşul şi îl leagă de localităţi care desenează zona metropolitană. Documentaţia a fost semnată, iar startul concursului aşteptă aprobarea Consiliului Local.
Nu în ultimul rând, Someşul reprezintă una dintre temele majore ale proiectului de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.
