Marea refaţadizare. Primăria reabilitează 10 imobile din centrul istoric, după ce proprietarii au refuzat renovarea

Frumoasele clădiri din centrul oraşului, vechi de zeci sau chiar sute de ani, se degradează zi de zi din ce în ce mai mult. Primăria va renova 10 clădiri de acest fel, cu fonduri de la bugetul local, urmând să recupereze banii de la proprietarii imobilelor.

Tencuieli care cad de pe imobile pe străduţele întortocheate, balcoane care stau să se prăbuşească sau acoperişuri care mai au puţin şi se desprind - aşa arată centrul istoric al Clujului. Autorităţile locale spun că au "mâinile legate" şi că vinovaţi pentru această situaţie sunt proprietarii imobilelor în cauză, care, deşi au fost somaţi, nu au demarat reparaţiile necesare.

În şedinţa de joi a Consiliului Local, pe masa aleşilor va ajunge un proiect de hotărâre privind aprobarea proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a 10 imobile.

Potrivit proiectului de hotărâre, în cadrul primei etape a unui program de refaţadizare care s-a desfășurat între anii 2013-2014, au fost selectate, printre altele, a 10 imobile care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol, sănătatea, viața, integritatea fizică și siguranța populației şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit și a spațiilor publice urbane.

Imobilele sunt situate pe străzile Memorandumului, Samul Micu, Ion Rațiu, Eroilor, Regele Ferdinand, Horea, respectiv în Piața Avram Iancu. În cadrul primei etape, proprietarii imobilelor au fost somaţi să ia, din proprie iniţiativă, măsuri pentru realizarea lucrărilor de intervenţie, însă nu şi-au îndeplinit obligaţiile.

"Având în vedere că proprietarii au fost notificaţi şi nu şi-au îndeplinit obligaţiile, respectiv aceştia nu au executat lucrările în termenul legal de 12 luni apreciem că se impune adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se aprobe proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a celor 10 imobile, în numele şi pe cheltuiala proprietarilor notificaţi", se specifică în referatul privind aprobarea proiectării şi executării lucrărilor la cele 10 imobile.

Proprietarii clădirilor care, prin nivelul de degradare al locuinţei pun în pericol integritatea fizică, respectiv viaţa şi siguranţa populaţiei sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane sunt obligaţi, în conformitate cu legea, din proprie iniţiativă să ia măsuri de realizare a intervenţiilor necesare reabilitării clădirilor.

În baza prevederilor legii nr. 153/2011 şi ale legii nr. 422/2001, în vederea protejării monumentelor istorice, municipiul Cluj-Napoca poate acorda sprijin financiar, în limita fondurilor alocale constând în cofinanţare în procent de 20% a cheltuielilor de intervenţie pentru modernizarea clădirilor.

Edilul Clujului, Emil Boc, a explicat, la REALITATEA FM Cluj, că una din soluţiile care s-ar putea lua privind această problemă ar fi creşterea impozitului de până la cinci ori. De altfel, Boc şi-a arătat susţinerea faţă de primarul Oradei, Ilie Bolojan, care a cerut organizaţiei pe care o conduce (Asociaţia Municipiilor din România) să propună Ministerului Finanţelor Publice modificarea Codului Fiscal în vederea supraimpozitării clădirilor şi terenurilor neîngrijite sau abandonate.

"Vreau să vă spun că susţin cu toată convingerea propunerea primarului din Oradea, în calitate de preşedinte executiv al asociaţiei municipiilor din România, de a mări de cinci ori impozitul pentru cei care au clădiri neîngrijite sau terenuri de întreţinut. Cred că asta este soluţia pentru ceea ce înseamnă clădiri abandonate, clădiri faţadizate, clădiri care se prăbuşesc, clădiri private.

Adică, dacă în centrul Clujului nu ţi-ai refaţadizat, nu îţi îngrijeşti clădirea, se prăbuşeşte balconul, faţada, să dai posibilitatea primăriei, ca pe baza unui raport de expertiză, să îi pun impozit de cinci ori mai mare. Iar dacă nu îl plăteşte, mergi la executare silită. Şi atunci omul ori plăteşte, ori se mută. Deci asta ar fi o modalitate prin care am putea să punem ordine în ceea ce înseamnă acest subiect", a explicat primarul.

Prezentul program are ca obiectiv stabilirea principiilor şi cadrului general pentru respectarea şi punerea în valoare a specificităţii patrimoniului local istoric, cultural şi arhitectural prin derularea lucărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor din Ansamblul Urban - Centrul Istoric al oraşului Cluj-Napoca, în concordanţă cu planurile de urbanism şi cu regulamentele locale aferente, aprobate în condiţiile legii, în scopul creşterii calitaţii arhitectural ambientale a clădirilor, precum şi al conservării caracterului estetic arhitectural al cadrului urban construit.

Boc a menţionat că problema degradării clădirilor istorice din centrul Clujului este un aspect important în administraţia locală, însă explică faptul că prevederile legale nu sunt de ajutor.

"Nu am o critică mai mare în Cluj în momentul de faţă, după ce s-a făcut ce s-a făcut, decât să mi se spună <<da de ce arată clădirile din centru aşa?>>. Le explic că sunt clădiri private, că i-am somat, că le-am dat să se aplice amenzi, că n-am ce face şi nu am intrumentele legale necesare. În şedinţa de CL de joi intru cu primele 10 imobile din Piaţa Unirii, Piaţa Avram Iancu, de pe Memorandumului, pentru a le face primăria pe banii proprietarilor.

După ce am epuizat somaţiile, după ce le-am trimis amenzile la prefect să le aplice, pentru că legea este tâmpită în momentul de faţă şi cere ca prefectul să amendeze. Oricum, amenda e minimă, 2.000 de lei, şi foarte mulţi, din câte am înţeles de la cei din alte localităţi, chiar dacă le-o aplică se spală pe cap cu ea şi nu fac nimic. Iar aici nu mai am ce să fac ca primar.

Acum am recurs la ultima posibilitate pe care o am prevăzută de lege şi anume de a face primăria pe banii lor, urmând ca noi să ne recuperăm după ce se face recepţia, impunându-le direct în debit la finanţe costurile pentru fiecare cât costă refaţadizarea. Toate celelalte metode nu au ţinut", a adăugat Boc.

În 2013, administraţia locală a pus la punct procedura de refaţadizare a clădirilor din centrul istoric al oraşului. Atunci, autorităţile anunţau că vor suporta 20% din costul lucrărilor, iar restul de 80% din sumă va fi acordată cu titlu de împrumut proprietarilor de clădiri care nu au bani pentru modernizare, oamenii fiind obligaţi să returneze banii în 10 ani. Dintre cei somaţi, mai puţin de 10% au fost aceia care au demarat lucrările de refaţadizare.