Haosul din urbanism, domolit din 2012

Ordonanţa nr. 7/2011, care modifică şi completează Legea mr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, aduce, în primul rând, pasul ferm spre interzicerea devierilor de la legalitate şi stoparea toleranţei faţă de cei care le practică în mod curent, consideră preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Şerban Ţigănaş. Cu toate că vine cu reglementări importante, ordonanţa, care va intra în vigoare în 2012, omite să clarifice practicile privind concursurile din domeniu, atrage atenţia arhitectul Vasile Mitrea.

"Această lege nu se referă la lipsa autorizaţiilor de construire, ci la neacceptarea post factum a nerespectării prevederilor documentaţiilor de urbanism, deci această lege nu împiedică construirea fără autorizaţie sau cu modificări faţă de ceea ce a fost reglementat urbanistic, ci doar aşa-zisa intrare în legalitate prin refacerea documentaţiilor în conformitate cu ceea ce s-a executat, la sfârşitul procesului. Totuşi, este o prevedere importantă care nu va mai permite tribunalelor şi judecătoriilor să dispună intrarea în legalitate şi o cale spre aplicarea demolărilor când e cazul, fie parţiale, fie totale. Este o condiţie importantă. Pentru a nu se mai construi fără autorizaţii este necesar controlul autorităţilor şi poate şi intervenţia cetăţenilor ori de câte ori apare un şantier care nu are expus conform legii panoul care indică numărul autorizaţiei şi alte informaţii relevante despre proiect", a explicat pentru ZIUA de CLUJ preşedintele OAR, Şerban Ţigănaş.

Arhitectul consideră că prevederile aduse de noua ordonanţă, care definesc şi sporesc responsabilităţile arhitectului-şef, sunt extrem de importante, mai ales pentru că pun pe tapet misiunea acestuia şi introduc şi un "aviz" al acestuia. "Necesitatea strategiilor de dezvoltare şi impunerea lor pentru localităţile mari este un alt punct valoros. Punctele slabe ale ordonanţei, în opinia mea, sunt legate de confuziile privitoare la arhitectură şi modul în care trebuie să se reflecte în documentaţiile de urbanism reglementările referitoare la aceasta. Există un număr de concepte din practica urbanistică nedefinite încă suficient de aprofundat şi clar şi care vor continua să genereze interpretări şi confuzii", a mai precizat Ţigănaş.

Atât arhitectul-şef, care nu se subordonează unui alt funcţionar public, cât şi Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) primesc importanţă sporită, remarcă arhitectul Vasile Mitrea. Lista de atribuţii ale comisiei se completează cu încă cinci misiuni, care ţin, între altele, de strategie şi de informarea publicului. "De multă vreme spun că în cadrul administraţiei ar fi necesară o comisie care să se ocupe de strategie urbană, dar mă îndoiesc că soluţia este ca o structură existentă (CTATU) să primească şi aceste sarcini pe lângă cele pe care le are. Nu ştiu dacă această comisie va putea gira o strategie, eventual se va ocupa de respectarea regulilor", consideră Mitrea. Printre alte modifică aduse în legislaţie se regăseşte şi cea referitoare la controlul statului, apanaj al unei comisii naţionale de dezvoltare şi care ţine acum de Inspectoratul de Stat în Construcţii. De asemenea, cu 18 luni înainte de expirarea termenului de 10 ani aferent valabilităţii Planurilor Urbanistice Generale se va iniţia procedura pentru reactualizarea acestuia.

Scoaterea din legislaţie a posibilităţii de intrare în legalitate este una dintre modificările importante, remarcă şi Mitrea. "Prin această practică se încurajau indirect intervenţiile care nu respectă regulamentele şi autorizaţiile emise", spune arhitectul. Ordonanţa a lăsat însă nerezolvată o problemă asupra cărora specialiştii au atras atenţia în repetate rânduri în ultimii ani: cea a concursurilor din domeniu. "Nu este în regulă că în continuare aspectul calităţii este subordonat criteriului care ţine de preţ în chestiuni de urbanism şi arhitectură, care vin cu soluţii aplicabile pe termen lung. Trebuie avut în vedere şi costul, dar criteriul esenţial este calitatea", consideră Mitrea.

Arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, spune că una dintre cele mai importante modificări aduse Legii nr. 350/2011 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul este cea care se referă la intrarea în legalitate a construcţiilor fără autorizaţie sau care nu au respectat autorizaţia de construire. Subţirică a menţionat că atunci când se va apela la instanţă (fie de către constructorii ilegalişti, fie de autorităţile administraţiei locale - n. red.), aceasta va fi obligată să ţină cont şi de legea urbană locală. Arhitectul-şef a explicat că până acum instanţele de judecată acordau o mai mare pondere ideii de proprietate decât legii urbane, de aici şi abuzurile care au reuşit să se impună în urbanismul clujean.

Ce reglementări noi aduce Ordonanţa 7

Ordonanţa nr. 7/2011 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul - introduce dispoziţii privind imposibilitatea iniţierii şi aprobării unor documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire. În acest mod se introduce o rigoare suplimentară prin eliminarea practicilor care pot pune în pericol siguranţa cetăţenilor, sănătatea publică şi rezistenţa imobilelor la seisme. Totodată, prin aceste modificări nu va mai fi premisă modificarea haotică a regulamentului de urbanism. Noua legislaţie mai stabileşte la maximum 30 de zile termenul în care autoritatea publică locală este obligată să se pronunţe asupra aprobării sau respingerii unei documentaţii de amenajare a teritoriului sau de urbanism, prevederea având ca obiect simplificarea procedurilor birocratice şi a timpilor de aşteptare.

De asemenea, interzice finanţarea Planurilor Urbanistice Zonale de către investitori privaţi, cu excepţia cazurilor acelor zone care generează dezvoltare şi locuri de muncă: parcuri industriale, parcuri comerciale, parcuri tehnologice, noi cartiere rezidenţiale, infrastructura de transport. Sunt aduse clarificări şi în ceea ce priveşte responsabilităţile instituţiilor administraţiei publice şi ale altor organisme implicate în procesul de avizare şi aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism. O modificare importantă o constituie reducerea drastică a posibilităţilor privind modificarea documentaţiilor de urbanism aprobate şi introducerea explicită a tematicii protecţiei peisajelor naturale şi culturale pentru domeniile amenajării teritoriului şi urbanismului.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA