Gigantul de 25 de etaje din Mănăştur, "o construcţie riscantă"

Construirea blocului înalt de 25 de etaje din cartierul Mănăştur poate fi una riscantă din cauza coeficientului prea mare de utilizare a terenului. Specialiştii explică riscurile pe care le presupune construirea blocului turn în acea zonă.

 

Hotarârea Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca, privind cererea de aprobare a Planului Urbanistic Zonal şi a Planului Urbanistic de Detaliu a gigantului de 25 de etaje (foto) arată că blocul turn se va construi după un CUT (coeficientul de utilizare a terenului) de 6,5. Coeficientul de utilizare a terenului este raportul dintre suprafaţa desfăşurată a construcţiei (suma suprafeţelor tuturor nivelelor) şi cea totală a terenului, fiind limitat superior de prevederile planului urbanistic. Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a declarat că acel CUT este mult prea mare şi în acest fel construcţia devine riscantă.

"CUT de 6,5 este exagerat de mult. Planul urbanistic general limitează CUT la 4, iar 4 este un CUT mare. În Cluj intensitatea folosirii terenului atinge un CUT de aproximativ 3. I s-a dat un randament enorm faţă de cât teren are la dispoziţie acest bloc turn. Construcţia este cu atât mai riscantă", a spus Ţigănaş.

Corina Ciuban, şeful Direcţiei de Urbanism, a confirmat faptul că pentru construirea turnului de 25 de etaje din Mănăştur CUT este de 6,49. Ţigănaş explică riscurile unei clădiri de o dimensiune şi funcţionalitate cum nu mai există în Cluj.

„Planurile urbanistice noi nu prevăd un CUT peste 4. Ceea ce se face la blocul cu 25 de etaje este un element de hiper-randament care ridică şi o serie de riscuri. În primul rând, deoarece este atât de înaltă, ea trebuie să arate excepţional, altfel va fi un eşec total, mai ales că va fi şi un punct de referinţă pentru zona respectivă.

În al doilea rând, riscă să păţească la fel ca blocurile turn din spate de la Billa, care nu au mai fost terminate. Deoarece blocul cu 25 de etaje are un gabarit excepţional, poate deveni o pacoste pe termen lung. Dacă ceva nu merge bine, indiferent că e pe plan financiar sau tehnic, riscă să rămână totul în aer.

Un alt risc important priveşte spaţiile aferente viitoarei clădiri. Ea este foarte aproape de strada principală şi poate constitui o problemă pentru circulaţia de acolo. Este un trafic intens şi este uşor să apară tulburări, pot fi generate ambuteiaje, dacă nu se va construi corect.

Eu nu spun că este imposibil de construit sau că este imposibil să fie funcţională. Trebuie totul analizat cu multă atenţie la detalii pentru că este vorba de o construcţie sofisticată. Sau aş putea spune că face parte din altă specie", a spus arhitectul.

Clădirea ar urma să aibă două niveluri de subsol, trei de demisol, parter şi 25 de etaje, investiţia a fost estimată la 10 milioane de euro, iar terenul deţinut de compania IDC are 2.773 mp. Iniţiativa a revenit în atenţie la ultima şedinţă din 2011 a Consiliului Local, când primarul interimar de la vremea respectivă, Radu Moisin, a adus proiectul în faţa consilierilor.

El nu a dorit să îşi asume semnarea autorizaţiei de construire pentru o clădire care ar fi "o ruşine" pentru zona de intrare în oraş. La câteva luni după ce proiectul turnului a revenit în actualitate cu solicitarea de avize, IDC a primit autorizaţia de construire pentru imobilul multifuncţional de pe Calea Floreşti nr. 139.