Firma șefului arhitecților din România, cel mai mare birou de proiectare din Cluj

Firma șefului arhitecților din România, cel mai mare birou de proiectare din Cluj
Biroul președintelui Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, este cel mai mare angajator de profil din județul Cluj în topul "Cele mai puternice 100 firme de arhitectură din România".
">

Primul loc în clasamentul pe județe, întocmit de agenția de consultanță în construcții IBC Focus, este ocupat de municipiul București, prin biroul Lavalin România (165 de angajați), urmat de Botoșani, prin Consproiect M (107) și de Dico și Țigănaș Birou de Proiectare (46). Companiile prezente în topul anual al IBC au în medie 15 angajați, iar un procent de peste 25% lucrează la primele 10 birouri din top.

În 2016, din totalul de 2.045 de angajați ai întregului clasament, 560 lucrau pentru primii 10. Cel mai mare angajator din domeniul arhitecturii în România are 165 de angajați. “Dacă privim însă mai departe de top și analizăm care sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ, remarcăm faptul că peste jumătate dintre aceștia nici măcar nu apar în top 100”, remarcă autorii studiului.

Proiecte pentru patru stadioane din România

De departe cel mai mare angajator atât la nivelul întregului clasament, cât și la nivelul capitalei este SNC Lavalin România, cu un total de 165 de angajați. Consproiect M, companie de arhitectură cu un total de 107 angajați, este cel mai mare angajator din Botoșani, în timp ce Biroul de Arhitectură Dico & Țigănaș este cel mai mare angajator din Cluj, cu o echipă de 46 de specialiști. 

Fondatorii biroului clujean sunt Șerban Țigănaș (președinte) și Florin Dico (manager general), fiecare cu jumătate din capitalul social, directori de departamente fiind Levente Kornis (arhitectură), Levente Kovacs (structură), Lucian Chiorean (ingineria instalațiilor), Gabriela Farkas (administrativ), Carmen Brădățeanu (tehnico-economic), Daniela Bîlc (economic), Carmen Constantinescu (juridic). Ca arhitecți seniori figurează Susana Dumitrescu, Alexandrina Kiss, Anamaria Popa.

Printre proiectele majore se numără stadioanele Cluj Arena și Dr. C. Rădulescu, Sala Polivalentă (Cluj-Napoca), sedii locale ale companiilor Bosch - Rexroth, Emerson, centre comerciale Cora și Liberty, ansamblurile rezidențiale Biasini, Plopilor Vest, Dorobanților, Gimarom, stadioanele din Craiova și Târgu-Jiu, clădirile de birouri Click Factory, Olimpia și New Town. Societatea profilată pe activități de arhitectură a înregistrat o cifră de afaceri de 8 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane în 2016.

Arhimar, afaceri peste Dico și Țigănaș

De remarcat că un alt birou din primele 10 județe, Arhimar Serv, este înregistrat în Maramureș, dar îi are ca asociați pe Claudiu Botea (domiciliat în Cluj-Napoca) și pe Marius Mihai Botea (Baia Mare), conform portalului financiar Termene.ro, iar activitatea sa se desfășoară cu preponderență tot la Cluj. Societatea cu o vechime de 19 ani a avut afaceri de 12,2 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane. 

“Situația nu este la fel de roz în județele Ialomița și Neamț, unde firmele de arhitectură cu cei mai mulți angajați, conform datelor pe anul fiscal 2016, sunt Prorent Design, cu doar 4 persoane angajate, respectiv Topotechnics, cu doar 3 persoane angajate", susțin specialiștii în construcții.

Un arhitect român ia 15.000 euro/an, unul din străinătate, 32.000 

Spre deosebire de media europeană, arhitecții din România prezintă un interes mai crescut față de proiectarea unor clădiri de birouri (12% față de 7% în Europa), precum și pentru construcțiile industriale (10% față de 5% în Europa). În privința celorlalte domenii (clădiri publice, educație, relaxare, retail) procentele din România sunt asemănătoare cu cele înregistrate la nivel european.

"Rolul unui arhitect este indiscutabil exponențial în demersul realizării oricărei lucrări. Cu toate că valoarea pieței din România este una însemnată, avem o piață subdimensionată ca număr de profesioniști – sub un arhitect la 1.000 de locuitori, iar câștigurile acestora se situează mult sub media europeană.

Un arhitect din România câștigă în medie puțin peste 15.000 de euro pe an (1.300 euro/lună), în timp ce, la nivel european, media este de 32.000 de euro pe an (2.700 euro/lună). Observăm, totuși, o îmbunătățire față de situația din 2015, când un arhitect român câștiga de trei ori mai puțin decât salariul mediu la nivel european", conform reprezentanților IBC Focus.

La coada Europei și în arhitectură

Tarifele medii pe oră practicate de șefii de proiect, arhitecții și tehnicienii din România ne plasează la coada Europei, la o distanță considerabilă chiar și de penultima clasată – Cehia, unde șefii de proiect sunt plătiți în medie de 15 euro/oră, iar tehnicienii, cu 6 euro/oră. Un șef de proiect primește la noi în țară, în medie, cam 5 euro/oră, iar un arhitect, 9 euro/oră.  

“Cele mai puternice 100 firme de arhitectură” este singurul top de profil care analizează informații adunate din patru surse independente pentru a oferi o imagine completă a pieței de arhitectură din România, cu date despre cifrele de afaceri, profiturile și numărul de proiecte realizate de elitele din domeniu.

Top angajați, pe județe

1. București........................Lavalin România..................165
2. Botoșani.........................Consproiect M.....................107
3. Cluj...............................Dico și Țigănaș.....................46
4. Mureș.............................Multinvest...........................44
5. Constanța.......................Ship Design.........................39
6. Maramureș......................Arhimar..............................34
7. Dâmbovița .....................Pro Ductil............................31
8. Sibiu..............................Condesign...........................25
9. Argeș.............................Modvest Construct................21
10. Brăila............................Atipic Plus...........................19

De ce nu trec arhitecții români granița

  • Relocare sau probleme personale 53%
  • Probleme de calificare arhitecturală 32%
  • Informații insuficiente despre legislația în construcții 32%
  • Lipsa informațiilor despre piața locală 29%
  • Imposibilitatea de a găsi de lucru 24%
  • Bariere lingvistice 21%
  • Asigurarea de răspundere profesională 8%
  • Insuficiente cunoștințe despre tarife practicate 5%

Distribuția proiectelor pe domenii

  • Locuințe individuale 32%
  • Blocuri 12%
  • Ansambluri rezidențiale 11%
  • Industrial 10%
  • Retail 9%
  • Medicină, sănătate 6%
  • Educație 6%
  • Clădiri publice 5%
  • Locuințe sociale 3%
  • Refacere 3%

Sursa: IBC Focus

Comenteaza