Falimentar acasă, Cluj Arena pleacă după premii în Europa

Stadionul pe care autorităţile locale clujene nu au bani să-l întreţină e promovat internaţional ca obiect de arhitectură. Cluj Arena este una dintre nominalizările României la premiul de arhitectură contemporană al Uniunii Europene, Mies van der Rohe, ediţia din 2013.

Stadionul Cluj Arena a fost proiectat de arhitecţii biroului Dico şi Ţigănaş, la comanda Consiliului Judeţean şi a fost dat în folosinţă în toamna anului trecut. De atunci, autorităţile locale nu au reuşit să pună în valoare obiectivul şi să-l facă să funcţioneze prin organizarea, pe lângă competiţii sportive, şi a unor evenimente care să aducă beneficii financiare. Mai mult, forul judeţean face eforturi să plătească cheltuielile de întreţinerea ale arenei, motiv pentru care încalcă "tema luminoasă" a proiectului şi nu luminează arena pe timp de noapte. Deşi arhitecţii au susţinut ca stadionul de la Cluj să devină o clădire verde încă de pe planşe, autorităţile nu au agreat propunerea, pentru că aceasta presupunea investiţii suplimentare.

Cu toate acestea, proiectul stadionului a fost permiat deja la nivel naţional, în 2011 la Gala Ordinului Arhitecţilor din România fiind declarat cel mai bun proiect de arhitectură a anului şi în 2012 de Uniunea Arhitectilor din Romania, în cadrul Bienalei de Arhitectura la categoria "Clădiri publice". Proiectul de supraveghere video de la Cluj Arena a câştigat în 2012 şi unul dintre cele mai prestigioase premii ale industriei de profil, în cadrul unei gale care a avut loc la Praga. Liderul mondial în domeniu, compania suedeză Axis, l-a considerat drept „Cel mai bun studiu de caz din Europa Centrală şi de Est". Proiectul arhitecţilor de la biroul Dico & Ţigănaş, a ajuns deja pe coperţile revistelor de specialitate din Coreea de Sud, Suedia sau pe portaluri de internet din SUA, Canada sau America de Sud. Clujenii au primit invitaţii cu o ofertă pentru un stadion nou, de 50.000 de locuri, în Irak. „O altă propunere de colaborare o avem de la colegi arhitecţi din Ungaria pentru un stadion care se plănuieşte la Budapesta", preciza arhitectul Şerban Ţigănaş.

Proiectul stadionului este una dintre nominalizările României la premiul Uniunii Europene pentru arhirectură, Mies van der Rohe, ediţia din 2013. La ediţia din 2011, două proiecte semnate de echipe clujene au fost selectate pentru Premiului Uniunii Europene destinat arhitecturii contemporane - Mies van der Rohe. Câştigătorii concursului au fost aleşi din 343 de lucrări propuse din 33 de ţări europene. Şase proiecte din România au participat la competiţia în care au intrat proiecte realizate de nume ca Zaha Hadid, David Chipperfield sau Jean Nouvel. Concursul a fost câştigat de un proiect din Berlin, Neues Museum semnat David Chipperfield Architects în colaborare cu Julian Harrap.

Cluj Arena candidează la premiul Mies van der Rohe alături de proiectul unei crame din Drăgăşani, Avincis, semnată BBM Grup.
Lansat în 1987, premiul UE pentru arhitectură contemporană / Mies van der Rohe este una dintre cele mai prestigioase distincţii în domeniul arhitecturii europene. Premiul se atribuie din doi în doi ani, câştigătorul primeşte 60.000 de euro, iar cel care obţine menţiunea specială pentru "arhitectul de viitor" , 20.000 de euro.
Potrivit CE, premiul UE pentru arhitectură contemporană / Premiul Mies van der Rohe, în plus faţă de recunoaşterea excelenţei în acest domeniu, îi încurajează pe arhitecţi să îşi desfăşoare activitatea dincolo de graniţele lor naţionale şi să contribuie la crearea unei Europe mai puternice şi mai creative, în conformitate cu obiectivele strategiei Europa 2020. Premiul poate oferi oportunităţi pentru noi afaceri.

Stadion unicat. Concept de fluiditate, de curbură

"Atât parcul, cât şi râul şi Dealul Cetăţuii au contribuit cu influenţe în modul în care a fost configurat stadionul. Totul este gândit pentru acest loc, pentru învecinarea cu terenul de joacă, cu curbura Someşului, vederea de pe podul Garibaldi şi relaţia cu viitoarea sală multifuncţională cu care va trebui să fie într-un dialog arhitectural coerent. Una din primele teme care ne-au preocupat a fost realizarea unei construcţii care are o interfaţă permanentă cu publicul în zilele cele mai multe din viaţa sa, în care nu este meci, spectacol de mare anvergură, deci o relaţie permanentă cu cei care se plimbă în zonă şi cărora să le stârnească interesul de a arunca o privire liberă înăuntru spre dreptunghiul verde magic al terenului şi spre inelul pistei de alergări. Această privire va fi posibilă datorită promenadei care va înconjura stadionul şi va fi oferită permanent publicului, care va putea privi nestingherit pe sub inelul de gradene superior în spaţiul stadionului", explica pentru ZIUA de CLUJ arhitectul Şerban Ţigănaş din echipa de proiectare de ce stadionul de la Cluj este unicat.

Acesta adăuga că formele utilizate la întregul proiect au fost subordonate în permanenţă unui concept de fluiditate, de curbură. "În limbajul constructorilor, culoarea aleasă pentru anvelopa exterioară este numită cameleon. Un alb sidefat cu irizaţii aurii, care va reflecta lumina soarelui şi culorile coronamentului copacilor în mii de nuanţe inedite. Ne-am imaginat apusurile de soare în lungul Someşului absorbite şi dispersate de această faţadă împletită din fâşii de tablă perforată. Până şi designul scaunelor este subordonat acestor forme curbe şi de aceea am apelat la un produs desenat de Herzog & DeMeuron, arhitecţi elveţieni ultracunoscuţi care au proiectat cele mai interesante stadioane recente din lume", afirma arhitectul.