E sau nu corectă inscripția de pe plăcuța Grupului Statuar ”Școala Ardeleană”. Ce spune directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj

Grupul Statuar ”Școala Ardeleană” de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca a fost reamplasat pe soclu la finalul lunii martie 2024. O parte dintre clujeni continuă să fie nemulțumiți, de această dată de înscrisurile gravate pe plăcuța monumentului. Reporterii ZIUA de CLUJ au apelat la expertiza profesorului Coriolan Horaţiu Oprean, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.

După repunerea pe soclu a grupului statuar, mai multe voci din rândul societății civile au reclamat trei ce ar fi fost făcute în legătura cu înscripțiile gravate pe noua plăcuță explicativă a statuii ''Școala Ardeleană''.

O primă discuție s-a iscat în jurul folosirii literei "o" de mici dimensiuni în cadrul cuvântului ''Școala'', ca și cum inscripția ar fi fost gravată greșit și apoi corectată. Apoi, a fost reclamată nefolosirea diacriticelor iar, în final, s-a dezbătut și utilizarea literei ''V'' în loc de ''U'' în cadrul cuvintelor latine.

La începutul săptămânii, primarul Emil Boc, invitat la ZIUA LIVE, a oferit o primă explicație.

"Chiar dacă unii au comentat de ce este scris cu caligrafie latină, eu cred că decizia este una corectă, are fundament istoric. Acolo au fost două comentarii: de ce a fost înlocuită litera U cu litera V. Dacă te uiți în latina timpurie, în inscripțiile romane, litera U este înlocuită cu litera V, așa era în acele vremuri, vedeți unde scrie numele lui Traian - TRAIANVS, pronunțat TRAIANUS - se vede peste tot în Roma. De asemenea, de ce s-a folosit caligrafia latină? Pentru că Școala Ardeleană a fost renumită tocmai pentru că a adus latinitatea ca argument principal pentru continuitatea românilor în spațiul Transilvănean și pentru ca aceștia să aibă același drepturi cu celelalte națiuni din Transilvania. Asta a fost menirea Școlii Ardelene, latinitatea. Și la anii de viață M înseamnă 1000, D - 500, C- 100, L - 50, X- 10 etc.", a declarat edilul Emil Boc. 

Trei presupuse greșeli indicate de societatea civilă, explicate de specialiști

Reporterii ZIUA de CLUJ au apelat la expertiza profesorului Coriolan Horaţiu Oprean, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.

''În primul rând, salut faptul că statuia a fost repusă pe soclu, așa cum fusese inițial. Dacă este să vorbim despre inscripții, prezența acelui "o" mic, de la cuvântul Școala, inclus în interior, este o practică frecvent întâlnită în limba latină din Dacia Romană. Exemple sunt multiple, aproape la fiecare pas dintr-un corpus de inscripții din perioada respectivă. Deși nu se știe exact motivul pentru care se folosea, practica există. 

Apoi, cei care au conceput înscripția de pe acest soclu - eu nu am fost consultat - dar este evident că intenția a fost de utiliza unele caracteristici ale caligrafiei antice cu un scop foarte evident. Cei trei reprezentanți ai Școlii Ardelene, prezenți pe soclu, au fost cunoscuți latiniști, printre primii care și-au dat seama de legătura românilor cu limba latină și au folosit acest lucru ca argument istoric în favoarea obținerii drepturilor politice pentru românii din Transilvania. Practic, au demonstat că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia.

Nu în ultimul rând, folosirea literei "V" în locul vocalei "U" este o practică existentă în latină. "V" se pronunță "U" atunci când este în interiorul unei inscripții. Exemple sunt și aici multe și grăitoare, de la Marcvs Avrelivs  - Marcus Aurelius , indiferent de poziție se repetă acest "V" pronunțat "U". Dar putem să vorbim și mai aproape de casă, de fondatorul municipiului nostru - PVBLIS AELIVS TRAIANVS HADRIANVS - Publius Aelius Traianus Hadrianus, unde avem acest "V" citit "U". De menționat este și că limba latină nu are diacritice", a declarat Coriolan Horaţiu Oprean. 

Un exmplu care vine să susțină "în teren" explicațiile de mai sus este inscripția găsită pe zidurile Bisericii Unitariene din Abrud, în timpul lucrărilor recente de restaurare a acesteia. La nivel de ortografie, două cuvinte folosesc litera "o" de dimensiuni mai mici, precum cea regăsită în exemplul de pe plăcuța din Cluj-Napoca.

Ce este Școala Ardeleană

Școala Ardeleană a fost o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia. Această teză este cunoscută și sub numele de latinism.

Școala Ardeleană s-a înscris în contextul iluminismului german (Aufklärung), susținut în plan politic de împăratul Iosif al II-lea. Diferența față de iluminismul francez este dată de faptul că Școala Ardeleană nu a constituit un curent anticlerical, mișcarea culturală transilvăneană pornind tocmai din sânul Bisericii Române Unite cu Roma.

Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat al Transilvaniei.

O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda.

Deviza Școlii Ardelene a fost „Virtus Romana Rediviva” (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba română și credința catolică, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară.

Principalele centre au fost Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș și Năsăud. Reprezentanții cei mai notabili au fost Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Ion Budai Deleanu. (sursa: Wikipedia).

Străzile din centrul Clujului, modernizate pe fonduri UE, intră în faza de recepție

Lucrările de amenajare urbană ale străzilor Mihail Kogălniceanu (unde se află și ansamblul statuar Școala Ardeleană - n.red.), Universității și străzile adiacente au fost finalizate în 31 martie 2024 și intră în faza de recepție. 

Pe o suprafață de peste 25.000 mp, proiectul de investiții a cuprins lucrări pentru strada Mihail Kogălniceanu și străzile adiacente - Universității, Emmanuel de Martonne, axa nord-sud alcătuită din străzile János Bolyai – Hermann Oberth – Kovács Dezsö, Gaál Gábor și Baba Novac, inclusiv Piața Cipariu. Obiectivul general al proiectului a fost creșterea calității spațiului public, o componentă cheie pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă.

Valoarea totală a proiectului finanțat prin fonduri europene „Lucrări de amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universităţii şi străzile adiacente” este de 48.721.315,94 lei - aproximativ 10 mil. Euro.

Proiectul de modernizare a început în ianuarie 2022 și avea termen limită luna iunie 2023, însă acesta a fost prelungit până la finalul lunii martie 2024. Banii provin din fonduri europene.

Proiectul de modernizare a fost întocmit de societatea Mossfern Arhitectură, care a câștigat în 2018 un concurs de soluții. Acesta a prevăzut zone pietonale și "shared space". Practic, în partea de sud a zonei centrale intra muros nu se mai poate parca. Pe str. Universității s-a creat o piațetă cu o fântână arteziană în centrul ei, iar în fața Universității Babeș-Bolyai (UBB) și a Liceului Emil Racoviță, două minipiațete.

Pe str. Kogălniceanu se găsesc sediul central al UBB, Academia Română Cluj, Biblioteca Academiei, Arhivele Statului, cel mai de succes liceu din municipiu, Colegiul Național Emil Racoviță, și ”rădăcina” acestei zone, Biserica Reformată-Calvină, în stil gotic, ce datează din sec. XVI. Pe arteră se găsesc mai multe monumente: grupul statuar Școala Ardeleană, statuia Sfântul Gheorghe ucigând balaurul și bustul celebrului speolog Emil Racoviță.