Cu ce festivaluri poate deveni Clujul capitală culturală europeană

Specialiştii clujeni au decis ieri să pună umărul la câştigarea de către Cluj a titulaturii de capitală culturală europeană în 2020 sau 2021, cu condiţia ca, înainte, să identifice noi spaţii în care să se organizeze spectacole, dar şi să pună la punct o strategie financiară care să permită punerea în operă a ideilor Comisiei pentru artele spectacolului din cadrul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020. Reprezentanţii municipalităţii au declarat că toate ideile generate de comisiile din cadrul respectivei asociaţii se vor materializa începând cu anul viitor în noua strategie a municipiului.

Clujul are nevoie de spaţii noi, de săli în care să fie organizate spectacole, dar şi de locuri neconvenţionale pe modelul Fabricii de Pensule. De asemenea, se impune ca oraşul să aibă un teatru municipal susţinut de primărie, mai ales în contextul în care Cluj-Napoca se înfăţişează simbolic drept capitală a Transilvaniei, dar şi manifestări care să comunice dezideratul oraşului de a fi capitală culturală europeană sau chiar un logo în acest sens plus manifestări în perioada în care oraşul este mort (în afara anului universitar), cum ar fi un teatru de vară. Acestea au fost câteva dintre dezideratele trecute în revistă de specialiştii clujeni din Comisia pentru artele spectacolului din cadrul Cluj-Napoca 2020 - capitală culturală europeană într-o primă întrunire care a avut loc ieri.

Reprezentanţi ai teatrelor şi operei din Cluj, dar şi artiştii de la Fabrica de Pensule sau conducătorii unor ansambluri clujene au mai concluzionat că municipalitatea trebuie să înfiinţeze un fond al dezvoltării din care să fie susţinute proiectele culturale organizate în cadrul demersurilor pentru titulatura de capitală culturală europeană. "Fără o strategie financiară şi fără dezvoltarea unei relaţii instituţionalizate cu mediul de afaceri nu o să avem sorţi de izbândă", a afirmat Andreea Iacob, din partea Teatrului Naţional. Directorul instituţiei, Mihai Măniuţiu, a subliniat că în condiţiile în care se identifică sursele de finanţare, îi pot veni sute de idei. "Nu fac nimic fără bani. Aşa sunt obişnuit. Din perspectiva formelor de finanţare, ceea ce facem noi costă mai mult decât să scoţi o carte. Până la urmă, decizia de a deveni capitală culturală europeană este una politică", a subliniat Măniuţiu.

Experţii clujeni au stabilit să facă un inventar al spaţiilor atipice până la următoarea întrunire, amplasa-mente care pot fi utilizate pentru producerea de spectacole care să atragă participarea publicului clujean, dar şi a celui străin. De asemenea, s-a stabilit să se pună accentul pe manifestările de prestigiu ale oraşului printre care Festivalul Internaţional de Film Transilvania, dar s-au anunţat şi alte noi festivaluri cu participare internaţională care se vor organiza la Cluj. Directorul Teatrului Naţional, Mihai Măniuţiu, a declarat că are în plan în luna octombrie un festival de teatru cu caracter internaţional. El a mai atras atenţia că omologul său de la Opera Română, Rareş Trifan, are în plan şi un festival internaţional de operă de cameră. Totodată, directorul artistic al Teatrului Maghiar, Visky Andras, a spus că intenţionează să negocieze o colaborare în cadrul Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa, ca să se repete organizarea respectivului festival la Cluj. Mai mult, Mihaela Panainte, directorul teatrului independent Sala Mică, a susţinut că lucrează la o colaborare cu cele 15 teatre independente din România pentru a pune bazele unui festival internaţional de gen la Cluj.

Rariţa Zbranca de la Fundaţia Alt Art, unul dintre fondatorii Fabricii de Pensule, a mai cerut primăriei soluţii pentru afişajul cultural, atrăgând atenţia că actualele preţuri practicate de municipalitate sunt foarte mari şi că s-ar impune, în cazul anumitor manifestări, accesul gratuit la spaţiile de afişaj din oraş.

Reprezentanţii primăriei au recunoscut ieri că, deocamdată, nu s-a stabilit care va fi anul în care România poate intra în competiţia capitalelor culturale europene. "Până în 2019, locurile sunt ocupate. Nu ştim deocamdată dacă va fi 2020 sau 2021", a afirmat Florin Moroşan, liderul Direcţiei de comunicare, relaţii publice şi turism. Rariţa Zbranca a declarat ieri că a participat săptămâna trecută, la Bruxelles, la ultimele consultări privind viitoarea strategie a Comisiei Europene de a alege capitalele culturale europene.

"Deocamdată, nimic nu este clar. Strategia se va contura probabil spre finalul anului urmtător. În cadrul consultărilor publice s-a avansat ideea că oraşul care câştigă trebuie să demonstreze că nu este oportunist, că investeşte în cultură ca factor pentru incluziunea socială, dar şi că are o strategie culturală care să genereze dezvoltarea urbană", a spus Zbranca. Moroşan a adăugat că asociaţia de la Cluj are în vedere să propună o candidatură a muni-cipiului, ca reprezentant al unei regiuni, nu a judeţului, pentru că astfel ar avea mai multe şanse de izbândă. El a adăugat că important este şi raportul prealabil asupra evoluţiei postcapitală culturală europeană, pe care se pune foarte mult accent.