Construcţiile în Făget "învrăjbesc" arhitecţii şi Primăria

Proprietarii de terenuri din pădurea Făget vor avizarea amenajării unor case pe ultimele luni de viaţă ale actualului Plan Urbanistic General. Primarul, prins între arhitecţi şi proprietari.

Arhitecţii din Comisia de urbanism a Primăriei au cerut edilului, la prima şedinţă din acest an, să dezbată chestiunea cu membrii Consiliului Local şi să-şi asume o decizie de sistare a autorizării construcţiilor noi în pădurea Făget până la intrarea în vigoare a noul PUG.

O serie de beneficiari au cerut aviz de la Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU) pentru amenajarea unor construcţii - case de vacanţă- în pădurea Făget. Pe ordinea de zi a primei şedinţe din an au fost incluse mai multe documentaţii care vizau construirea unor case de vacanţă sau a unor ansambluri rezidenţiale. O companie a cerut aviz pentru două case de vacanţă (demisol-parter şi parter mandardă) pe D.D. Roşca, iar o alta a propus un ansamblu de locuiţe pe aceeaşi arteră. Alţi beneficiari au dorit să construiască cabane pe strada Carpenului sau pe Strada Principală din Făget. Arhitecţii din comisie au încercat să amâne avizarea în cazul unor proiecte de pe strada D.D. Roşca prin interpretarea regulamentului care stipula aviz de la Ministerul Pădurilor şi Turismului. Astfel, arhitecţii au cerut două avize, de la Mediu şi de la Ministerul Dezvoltării, având în vedere noua formă de organizare guvernamentală.

Optica acestora a stârnit nemulţumirea primarului Emil Boc. „Suntem acum caraghioşi. Dacă asta era situaţia în 1999 când s-a aprobat acest regulament, nu putem acum să-i punem degeaba pe oamenii ăştia pe drumuri", a menţioant Boc.

Membrii CTATU a atras atenţia primarului Emil Boc că pădurea Făget a fost abuzată de construcţii, având în vedere că forul local a acceptat în 1999 un Plan Urbanstic Zonal care nu impune reguli clare şi a generat în ultimii zece ani zeci de case de locuit şi blocuri în această pădure a oraşului.

Legal, proprietarii care au propus comisiei amenjarea caselor de vacanţă în Făget, s-au încadrat cu documentaţiile în regulile PUZ-ului aprobat. Problema sesizată a fost alta şi s-a legat de faptul că aceştia vin în faţa comisiei, pe ultima sută de metri a actualului PUG, să li se aprobe proiectele ştiind că prin noul PUG trebuie să respecte reguli mult mai clare şi stricte în momentul în care vor să construiască în Făget.

Un singur proiectant a propus la şedinţa de urbanism de la începutul săptămânii un Plan Urbanistic Zonal prin care se propunea construirea a 37 de case de locuit în Făget, în zona vilei Tuşa. Problema ridicată de arhitecţi faţă de această documentaţie se leagă de dimensiunea parcelelor care este, în anumite cazuri, conform propunerii, mult mai mică faţă de cea din regulementul instituit de forul local (800 mp) şi net mai mică faţă de prevederile noului PUG. Viceprimarul Ana Horvath a venit în sprijinul proprietarilor şi a cerut lămuri, atrâgănd atenţia că respectivii proprietari sunt puşi pe drumuri din 2007 cu această documentaţie. „Abia am reuşit să contactăm toţi proprietarii de teren din zonă. Unii sunt în străinătate. Noi vrem din 2007 să ne facem case aici. Sunt oameni care au parcele de 500 de mp. Ce ne facem dacă nu vor să vândă?", au atras atenţia mai mulţi cetăţeni care doreau să construiască case în Făget.

Arhitectul Şerban Ţigănaş a declarat că situaţia e generată de faptul că terenurile au fost parcelate şi vândute fără planuri aprobate pentru construire, artfel că proprietarii au crezut că pot construi orice, mai ales că notarii au parafat astfel de vânzări. Arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică a menţionat că foarte mulţi proprietari din Cluj au căzut victime urbanismului notarial de acest gen. În noul plan urbanistic general se vizează dimeniuni de 1200 mp pentru parcelele pentru locuinţe individuale din Făget şi dispare sintagma case de vacanţă, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu, membru al comisiei.

„Chestiunea merită o discuţie în Consiliul Local. Soluţia globală pentru îmbunătăţirea situaţiei din Făget o reprezintă noul PUG. Este avevărat că prin acesta anumite terenuri sau zone nu au condiţii la fel de profitabile. Fac un zoom aici spre cazurile prezentate comsiei. Constat că e ceva cu Făgetul înainte de aprobarea noul PUG", a subliniat Ţigănaş. Mai mult, Eugen Pănescu a afirmat că ceea ce s-a întâmplat în la Cluj-Napoca e un caz foarte grav pentru că s-a permis tăierea pădurii oraşului pentru a fi înlocuită cu blocuri. „Pentru a putea construi în Făget, proprietarii trebuie să negocieze rearanjări de parcele. Primii care vând teren, o pot face mai scump. Prin reparcelări se pot obţine condiţiie mai bune pentru toţi. Avem cazuri deja trecute cu succes prin comisie în ultima vreme de negociere între proprietari şi de reparcelări", a mai spus Pănescu. Efectele produse de PUZ-ul Făget au creat multe situaţii nefericite, însă nu imposibil de rezolvat pe noul PUG, au mai apreciat arhitecţii din CTATU.

Primarul a declarat că, în condiţiile în care CTATU nu are argumente legale, el este cel care plăteşte despăgubiri. Mai mult, el a sugerat arhitecţilor de la masa CTATU, dacă tot sunt nemulţumiti de arhitetcul care a relizat PUZ-ul care a generat construcţiile în Făget (arhitetctul Ionel Vitoc - n.red.), să-l tragă la răspundere morală în cadrul asociaţiilor profesionele. „Aşa am avem şi noi un exemplu de dat. Dacă tot vorbim de etică profesională, aşteptăm ca Ordinul Arhitecţilor din România şi filiala acestuia din Transilvania să îl tragă la răspundere, moral vorbind", a menţionat Boc. Acesta a mai spus că trebuie găsită o soluţie care să stea în picioare în faţa instanţei şi să se baricadeze cu toate argumentele legale. „Judecătorul se uită pe hârtie şi bagă nişte amenzi judiciare consistente, chiar dacă, în teren, realitatea e strigătoare la cer", a afirmat Boc. Acesta a promis arhitecţilor din CTATU că va aduce în atenţia Consiliului Local situaţia avizării construcţiilor noi în Făget până la avizarea noul PUG. Despre momentul acesta din urma, edilul a avansat că e posibil ca noul PUG să ajungă pe masa CL în luna martie.

 

Părintele PUZ-ului Făget: "Am pregătit dezvoltarea ulterioară"

 

Arhitectul Ionel Vitoc cel mare a realizat PUZ-ul pentru "urbanizarea" pădurii Făget a declarat că instituţiile statului au fost cele care au permis distrugerea pădurii şi nu proiectul său. "Propunerile pe care le-am făcut pentru Făget, ţinând seama şi de vremea când au fost făcute, au răspuns cerinţelor perioadei şi chiar au pregătit dezvoltarea ulterioară. Trebuie menţionat însă că atunci nici legile nu erau complete, nu răspundeau tuturor întrebărilor. Între timp şi legislaţia a evoluat. În condiţiile de lege de atunci şi chiar şi de acum, ceea ce am propus se regăsea într-un plan urbanistic viabil, care dacă era respectat, nu compromitea, nu strica zona. Dar într-o chestiune de urbanism, nu e doar proiectantul implicat. Sunt implicaţi şi cei din comisii care acceptă nişte lucruri, şi autorităţile care aprobă, şi instituţiile care ar trebui să vegheze pentru respectarea legilor. De pildă, în Făget s-au făcut defrişări. Eu nu am prevăzut case peste arbori! Dar aceste lucruri s-au întâmplat. Există comisii care aprobă nişte proiecte, e ruşinos ca după aceea să vină să conteste", a menţionat Ionel Vitoc. Acesta a ţinut să sublinieze că în reglementările trasate de el era scoasă din discuţie ideea de casă de vacanţă. Rămânea însă posibilitatea "rezidenţei" în pădure. "Eu am propus ca ideea de casă de vacanţă în oraş să nu fie agreată. Ori găsiţi "case", ori nu găsiţi nimic, adică sunt prevăzute zone verzi. Altfel, se scot autorizaţii pe diverse cocioabe care apoi se tot dezvoltă, în loc să se prevadă de la început o casă, cu toate dotările necesare traiului. Cine vrea casă de vacanţă să meagă în Băişoara! Case în pădure există şi în alte părţi din lume, eu am un prieten care a făcut una în Belgia. Se pot construi, dar în anumite condiţii, de respectare a unor procente, a unui anumit raport dintre zona verde şi zona construită", a adăugat Vitoc.