Bihorul refuză Clujul ca reşedinţă a regiunii

Prin intermediul unui angajat al consiliului judeţean, şeful judeţului Bihor, liberalul Cornel Popa, a anunţat că judeţul său nu poate face parte dintr-o regiune cu reşedinţa la Cluj-Napoca. „Părintele" regionalizării, Liviu Dragnea i-a răspuns ironic, că poate va face o regiune separată formată din judeţul Bihor. Dialogul a avut loc cu ocazia dezbaterii proiectului regionalizării desfăşurată la Cluj.

Absent „din motive obiective", de la dezbaterea organizată de vicepremierul Liviu Dragnea cu reprezentanţii autorităţilor locale din regiunea de Nord-Vest, şeful judeţului Bihor, Cornel Popa, şi-a trimis drept purtător de cuvânt, un angajat al Consiliului Judeţean Bihor. Acesta i-a comunicat ministrului Administraţiei că judeţul său nu e dispus să accepte să se subordoneze Clujului. „Suntem cel mai mare judeţ, ca suprafaţă, din regiune, avem cele mai multe drumuri, suntem pe locul opt în ţară la contribuţia în PIB. Bihorenilor le va fi foarte greu să facă parte dintr-o regiune cu reşedinţa la Cluj-Napoca", a declarat cel care spunea că vorbeşte în numele lui Cornel Popa. Replica lui Dragnea nu a întârziat foarte mult. „Încă nu e finalizat nimic, nu e sigur că veţi fi în aceeaşi regiune cu Clujul. Poate facem o regiune formată doar din judeţul Bihor. Aveţi cel mai mare judeţ, cea mai mare populaţie, cele mai multe drumuri, sunteţi pe locul opt, aveţi tot ce vă trebuie ca să formaţi o regiune", a comentat, ironic, vicepremierul. El anunţase în prealabil că, potrivit unui sondaj IRES, 63% dintre locuitorii regiunii de Nord-Vest au indicat municipiul Cluj-Napoca drept cea mai potrivită reşedinţă a viitoarei regiuni.

În prezenţa delegaţiilor din toate cele şase judeţe ale regiunii de Nord-Vest, ministrul Liviu Dragnea a făcut o prezentare a proiectului regionalizării şi a principiilor pe baza cărora vor fi creionate viitoarele regiuni, după care a răspuns întrebărilor şi comentariilor participanţilor. Vicepreşedintele PSD Ioan Rus a vorbit despre duşmanii regionalizării. „În România sunt foarte multe Românii şi, dacă luăm un singur criteriu, cel al aportului la bugetul de stat al locuitorilor, vedem că Bucureştiul are peste 1.500 de euro pe cap de locuitor contribuţie, iar un locuitor din cel mai sărac judeţ are sub 100 de euro. Diferenţa între Bucureşti şi vreo 30 de judeţe este de 20 la 1. Un prim duşman al regionalizării este Bucureştiul. Descentralizarea şi regionalizarea vin în avantajul exclusiv al săracilor, nu al bogaţilor, pentru că ei vor pierde din această influenţă în urma acestui proces. Săracii nu au bani să plătească niciun borfaş, nici politicieni ca să lupte împotriva regionalizării, ceilalţi au. Şi în regiuni sunt mai multe Românii. Între Maramureş şi Cluj raportul e de 7-8 la 1. Şi în judeţe sunt mai multe Românii. Între Huedin şi Cluj-Napoca e 33 la 1", a explicat Rus.

El a pus aceste disparităţi pe seama lipsei de coeziune a românilor. „În România s-au unit Moldova cu Ţara Românească şi Transilvania cu Ţările Române, dar nu s-au integrat încă, iar noi vrem să integrăm România în UE, dar aceste provincii nu au fost integrate. Dacă ar fi fost, am fi avut şapte autostrăzi peste Carpaţi. Din lipsa asta de coeziune internă apar discuţii despre statul naţional unitar. Este la îndemâna proştilor să opereze cu astfel de criterii, dar de proşti nu ducem lipsă", a spus Rus. El a nominalizat corupţia ca fiind un alt duşman al regionalizării, flagel pe care l-a plasat, însă, plastic, în exteriorul arcului carpatic. „Alt duşman al regionalizării va fi corupţia şi distribuţia ei în acest moment în România. Nu discutăm de politică şi economie, ci de fotbal. Cum vă explicaţi că Zalău, Baia-Mare, Satu-Mare, Oradea, Timişoara, Arad, Hunedoara, Deva, Sibiu, Alba-Iulia, Târgu-Mureş nu au nicio echipă de Divizia A? Credeţi că nouă nu ne place fotbalul?", şi-a încheiat Rus intervenţia.

După ce l-a lăudat pe Dragnea pentru faptul că, spre deosebire de cei care au elaborat proiectul de revizuire a Constituţiei, a venit în teritoriu să dezbată regionalizarea cu liderii administraţiilor locale, primarul Emil Boc a militat pentru viziunea PDL în privinţa regionalizării, care presupune desfiinţarea judeţelor şi comasarea comunelor, apreciind că înfiinţarea de structuri regionale fără desfiinţarea celor judeţene va duce la cheltuieli suplimentare şi la creşterea birocraţiei. „Trei niveluri administrative au doar ţările mari - Belgia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia. Ţările de dimensiuni medii, cum e România, au doar două niveluri administrative. Dacă am comasa doar judeţele, am putea face regionalizare fără revizuirea Constituţiei. În plus, acum se pun greu de acord administraţiile locale cu cele judeţene, cum credeţi că va fi când vor fi trei actori la masă: autorităţi locale, judeţene şi regionale?", a spus Boc. El a militat şi pentru comasarea comunelor. „O treime din comunele României n-au bani nici să-şi plătească facturile la curent şi la gaz, stau cu mâna întinsă la guvern", a explicat Boc.

Dragnea nu a acceptat argumentele lui Boc. „Eu am spus că păstrăm judeţele, n-am vorbit de instituţii şi să ştiţi că marea birocraţie nu e la consiliile judeţene, ci la instituţiile deconcentrate. Am spus că vom face descentralizarea competenţelor, nu a instituţiilor. Vom desfiinţa instituţiile deconcentrate, cum ar fi Direcţiile de Sănătate Publică şi le vom trece competenţele la consiliile judeţene. În acest fel vom reduce şi birocraţia şi cheltuielile cu personalul", a explicat Dragnea. El n-a fost de acord nici cu desfiinţarea de comune. „Dacă desfiinţezi o comună nu desfiinţezi şi casele de acolo, nu evacuezi oamenii, problemele care trebuie rezolvate rămân. Pe lângă asta, sentimentul apartenenţei la o comunitate este extrem de important. Putem stimula asocierea comunelor. Dacă, pe lângă regionalizare, ne-am apuca să şi desfiinţăm judeţele şi să mai şi comasăm comunele, adică am încerca să facem simultan trei proiecte uriaşe, ne-ar trebui încă câteva zeci de ani ca să facem regionalizarea", a afirmat Dragnea.

Vicepremierul nu a fost de acord nici cu harta propusă de profesorul Ioan Bolovan, care propunea o regiune mai mare, care să includă întreaga Transilvanie şi care ar urma să aibă trei poli de dezvoltare: Cluj, Sibiu şi Braşov. „Nu sunt de acord cu o regiune Transilvania, pentru că nu vreau să punem foc la temelia statului unitar român. Atunci ar însemna să facem şi regiunea Moldova şi regiunea Ţara Românească. În plus, la regiuni aşa mari, ar fi tot un fel de centralizare, iar distanţele ar fi prea mari în interiorul regiunilor", a spus Dragnea. Ministrul a precizat că nu ia în calcul faptul că revizuirea Constituţiei ar putea cădea la referendum. „Nu există un plan B pentru regionalizare, în ipoteza că noua Cosntituţie nu va trece, există doar planul A: regionalizare cu revizuirea Constituţiei. Sper că Legea referendumului va trece de Curtea Constituţională, pentru că nu văd motive pentru care să nu fie acceptat pragul de validare de 30%, dar indiferent că va fi prag de 30% sau prag de 50%, noi vom continua dezbaterile până în ziua dinaintea referendumului şi vom încerca să convingem românii, pentru că regionalizarea nu e un moft, e cel mai mare proiect de ţară de după 1989", a conchis Dragnea.