Foto Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție

Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
sursa - Claudiu Salanta Facebook
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție
Așa DA arhitectură! Lemn, piatră și argilă + meșteri locali iscusiți în Țara Călatei, din județul Cluj / Echilibru între prezent și tradiție

Arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, laudă iscusința meșterilor din Țara Călatei, care îmbină în rural materiale naturale precum lemnul, piatra și argila.

Claudiu Salanță, arhitectul județului Cluj a remarcat Casa de Cultură din comuna Sâncraiu. Acesta spune Așa DA, clădirii care din punctul său de vedere este un adevărat model de echilibru între prezent și tradiție. 

”În ghidurile de arhitectură din mediul rural, elaborate de Ordinul Arhitecților din România, se regăsește o zonă denumită Țara Călatei. Aceasta se distinge printr-o imagine a satelor puternic modelată de forma caselor și utilizarea materialelor naturale - lemn, piatră și argilă) - îmbinate cu măiestrie de iscusiții meșteri locali. O tradiție construită pe materiale locale, meșteșug autentic, și valori estetice și funcționale clare.

Este un patrimoniu viu, în care arhitectura rurală devine expresia identității comunității și a continuității culturale. În acest context arhitectural rural se încadrează, aducând un adevărat omagiu acesteia, Casa de Cultură din comuna Sâncraiu.

Este un model de echilibru între prezent și tradiție – un edificiu modern, elegant, dar discret, care nu se impune, ci se integrează. O construcție care emană respect: respect pentru comunitate, pentru peisaj și pentru arhitectura vernaculară.

Duminică, la inaugurare, spațiul a prins viață cu tradițiile folclorice locale, care vor răsuna aici și peste ani, transmise din generație în generație, păstrând cel mai important aspect al zonei: autenticitatea.

Felicitări speciale arhitectului Laszlo Tulogdy, care reușește prin proiectele sale nu doar să facă să renască încrederea că se poate arhitectură publică de calitate, armonios integrată în specificul locului, ci și demonstrează că ruralul are un trecut valoros și un viitor pe măsură.

Bineînțeles că viziunea unui arhitect necesită și un beneficiar pe măsură iar Comuna Sâncraiu are privilegiul și norocul de a avea în frunte un gospodar adevărat precum dl. András Póka. Felicitări domnule primar”, a transmis Claudiu Salanță pe pagina sa de Facebook

Țara Călatei este o regiune etnografică maghiară situată în nord-vestul României, ce cuprinde partea vestică a județului Cluj și extremitatea sudică a județului Sălaj. Regiunea este dispusă în văile dintre municipiul Cluj și Huedin. Maghiarii îi spun Kalotaszeg, românii, Țara Călatei.

E zona care se întinde, în lung, între Cluj-Napoca și Huedin și, în lat, de la platourile înalte ale Apusenilor clujeni, până pe văile Nadășului și Almașului. În total sunt cam 40 de sate – majoritatea românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare – unde se păstrează o arhitectură specifică, tradiții comune, și, în comunitățile maghiare, un port și un dans caracteristice.

Comenteaza