Apusenii, în pragul exploziei: „avocatul diavolului" şi interesele "greilor" Clujului VIDEO

Băişoara stă pe un butoi de pulbere, după ce oamenii au ieşit în stradă, revoltaţi de modul în care le sunt folosite terenurile şi pădurile. Au fost întâmpinaţi de agenţi de securitate, poliţişti şi jandarmi

Un scandal de proporţii s-a declanşat sâmbătă în Muntele Băişorii, în curtea Căminului Cultural, unde sătenii s-au adunat să participe la şedinţa composesoratului. Chiar dacă era vorba despre moştenitorii composesorilor, copii, soţi, soţii, gineri sau chiar avocaţi reprezentanţi, aceştia nu au fost lăsaţi să participe la şedinţă de către Maria Cirebea, cea care se pretinde a fi secretarul composesoratului. Pentru a-i împiedica pe oameni să intre să-şi apere interesele, avocatul Mihai Teaha - care susţine că a fost angajat de conducerea composesoratului - a organizat o întreagă acţiune de intimidare, cu agenţi de la Scutul Negru, poliţişi şi jandarmi. Totul pentru apărearea baştanilor Clujului, care au terenuri şi afaceri în Băişoara.

30 noiembrie, Sf. Andrei, zi de mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi. După ce-au ieşit de la biserică, zeci de săteni din Băişoara s-au adunat la căminul cultural pentru a participa la şedinţa Composesoratului Muntele Băişorii. Sunt ani de zile de când o bună parte dintre proprietarii de terenuri nu mai au nici un control asupra modului în care le sunt folosite terenurile şi nici vreun venit de pe urma lor. La căminul cultural, însă, aceştia au fost şocaţi să descopere că sunt întâmpinaţi de agenţii firmei Scutul Negru, de poliţie şi jandarmi şi că li se interzice accesul în sală. Srigătele de revoltă nu i-au ajutat cu nimic pe săteni.

„Dar ce-am făcut, Doamne Sfinte, de-ai atâta poliţie şi pază aici? Că doar n-am furat nimic, n-am omorât pe nimeni. Îs pământuirile noastre. De ce să nu intrăm? Avem 12 hectare în composesorat şi n-avem nici un folos de pe urma lor. Nu ştim ce să mai facem cu bolunda asta de femeie?", se revoltă o localnică. Maria Cirebea se pretinde a fi secretarul composesoratui, deşi, există acte care atestă că ea şi-a dat demisia din funcţie, ba chiar mai mult, există şi un raport al comisiei de verificare din cadrul Prefecturii, care arată că Cirebea nu a putut dovedi cu acte că deţine funcţia de secretar. Totuşi, continuă să semnează acte, să execute plăţi, să încheie contracte de închiriere a terenurilor pe care le deţine composesoratul - totul la mica înţelegere cu primarul din Băişoara, Minodora Luca, fără vreun acord sau consimţământ din partea composesorilor.

Oamenii sunt şi mai îngrijoraţi pentru că Cirebea şi pirmarul Minodora Luca au încheiat un acord de asociere, introducând Composesoratul Muntele Băişorii într-o altă structură: Asociaţia Proprietarilor Silva Iara Băişoara. „Pe noi nu ne-a întrebat nimeni dacă vrem să fim parte din acestă Asociaţie. Primariţa din Băişoara şi primarul din Iara au băgat tot ce deţine composesoratul în această nouă asociaţie fără să ne spună ce se va întâmpla cu terenurile noastre. Există informaţii că vor să semneze contracte de exploatare cu cei de la Gold Corporation, dar şi cu alte companii de exploatare a lemnului. Pe composesori nu i-a întrebat nimeni nimic", s-a plâns o altă localnică, sub protecţia anonimatului.

Avocatul Mihai Teaha susţine că a fost angajat de conducerea compo-sesoratului. De altfel, în sala Căminului Cultural din Muntele Băişorii au avut permisiunea să stea doar avocaţii de la biroul Teaha, Fuzesi & Partners. Teaha a instruit-o pe Cirebea să nu permită accesul nici unui membru din familiea composesorilor, indiferent cine ar fi ei. Astfel, agenţii de pază s-au dovedit de neînduplecat, indiferent cine le-a solicitat să intre, indiferent de argumentele localnicilor şi moştentorior:

l „Dar e absurd. Soţul meu e bătrân şi bolnav la pat, cum să-l târai aici. Asta înseamnă că nu mai avem dreptul să ştim ce se întâmplă cu terenurile nostre?"

l „Nu se poate, eu eram pe lista composesorilor, ca moştenitor. Acum apare doar tatăl meu, pentru că ştiau că vom veni şi le vom arăta ilegalităţile pe care le-au comis. Au schimbat listele".

l „Eu am venit din Cluj, pentru familia mea care are teren în composesorat. Am venit să demonstrez cu acte toate ilegalităţile care s-au făcut cu terenurile oamenilor".

l "Mama mea este bolnavă, cum să nu intru, doar suntem moştenitori, sunt terenurile noastre" şi lista de argumente invocate de oameni a continuat pe tonul acesta ore în şir.

Agenţii de la Scutul Negru nu s-au lăsat, însă, înduplecaţi. Doi avocaţi reprezentanţi ai biroului Iordăchescu s-au folosit de procuri notariale şi i-au convins, pe moment, pe agenţi că au dreptul să asiste la şedinţă. Cirebea le-a cerut însă să plece, iar pentru ca să fie convingătoare a cerut interevenţia şefului de post, Adrian Belea. Acesta n-a intervenit, însă, direct. L-a sunat pe şeful de la Scutul Negru, iar acesta, la rândul său, i-a sunat pe agenţii săi, cerându-le să-i scoată afară pe „intruşi". Nici redactorului ZIUA de CLUJ nu i s-a permis accesul în sală, chiar dacă avea ca scop strict relatarea obiectivă a evenimentelor de la faţa locului. Avocatul Teaha - care are legături contractuale şi cu Primăria Băişoara, i-a sugerat, telefonic, redactorului că ar trebui să reflecte şi poziţia celor din conducerea composesoratului. Însă, Cirebea Maria, cea care a convocat şedinţa, s-a ferit cât a putut să interacţioneze cu presa. Cirebea s-a ascuns în spatele agenţilor de pază, refuzând orice răspund la vreo întrebare. Aceasta i-a convocat doar pe membrii composesori bătrâni şi neputincioşi, fără a le permite acestora să intre în sală însoţiţi de vreun membru de familie.

Secretomania din jurul acestei şedinţe ascunde, pe lângă seria de nelegalităţi raportate şi de comisia de evaluare a Prefecturii, o mulţime de interese ale unor oameni influenţi. În primul rând, conducerea composesoratului a închiriat zeci de mii de metri pătraţi unor potentaţi ai Clujului care beneficiază de acelaşi statut cu moştenitorii. „Sunt o groază de ofiţeri din poliţie, avocaţi, procurori, oameni de afaceri şi politcieni care au primit teren în chirie, la acelaşi preţ de care beneficiază composesorii, chiar dacă statutul Asociaţiei interzice lucrul acesta", arată unul dintre localnici. Din raportul comisiei prefecturale reiese că aceşti chiriaşi figurează că plătesc o sumă minimală de sub un euro pe metru pătrat/pe an. De la soţia şefului de post din Băişoara, Adrian Belea, la primarul din Iara Popa Ioan Dorin, la şeful Jandameriei Cluj, Aurel Litan, la soţia prefectului, Gheorghe Vuşcan, de la mulţi alţi interpuşi, până la multe alte companii şi societăţi unele mai cunsocute decât altele, precum LB Meteor, Kappa Earth Energy, HVM Ecologic, Drisco SRL, Auto Escom SRL, toată lumea a primit din rezervele composesoratului Muntele Băişorii.

În raportul de control se precizează, însă, că aceste contracte de închiriere nu au fost urmărite. Nu se ştie cine a plătit şi cine nu, iar în plus, conducerea composesoratului „până la data de 31.12.2012 nu deţinea un registru de inventar, nu a efectuat inventarierea patrimoniului la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, clienţii şi furnizorii nu erau evidenţiaţi analitic, contabilitatea cheltuielilor nu era ţinută separat pentru activitatea economică", iar ce este mai grav e faptul că Cirebea Maria nu a putut face dovada, prin acte, a modului de exploatare şi valorificare a materialului lemnos. Toate acestea sunt lucruri care sunt evdienţiate în raportul de control efectuat de o comisie a Prefecturii şi una a Curţii de Conturi, dar cu toate acestea, membrii composesoratului nu reuşesc să-şi facă dreptate. Ei o învinovăţesc pe primăriţia Minodora Luca, care ar controla dintotdeauna, atât composesoratul Muntele Băişorii cât şi composesoratul Băişoara, decizând singură împărţeala.

De altfel, localnicii care sunt parte din composesoratul Băişoara, afirmă că şi contractul de exploatare a pietrei din muntele Băişorii a fost atribuit, după propriul interes, omului de afaceri Ioan Bene. „Când s-a atribuit contractul pentru exploatarea pietrei, preşedintele composesoratului Băişoara era soţul primăriţei Minodora Luca. Oamenii nu au fost informaţi că urma să se atribuie acest contract. Ne-am trezit că firma omului de afaceri Ioan Bene începe să decoperteze muntele. Acum el deţine aici monopol", a spus un localnic sub protecţia anonimatului. Firma lui Ioan Bene ar fi primit de la composesorat un contract de închiriere şi nu unul de exploatare, care ar fi fost mult mai costisitor. Cu toate acestea, firma înregistrează debite către primărie de peste 400.000 de lei, pentru taxa de excavaţie.stat