Clujul se vrea Capitală Culturală, dar alocă mai puţini bani ca Oneştiul

Asociaţia care pregăteşte candidatura Cluj-Napoca pentru a deveni capitală culturală în 2020 încheie anul cu multe rapoarte şi analize ale punctelor tari şi slabe, 6.000 de lei în cont, un nou site, încă nefinisat, dar şi noi parteneriate pentru a promova municipiul în mediul online. Directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), Tudor Giurgiu, membru în asociaţie, spune că principala problemă a oraşului, pusă pe tapet de un studiu efectuat sub patronajul Ministerului Culturii, o reprezintă cheltuielile pentru cultură, care situează Cluj-Napoca pe locul 29 în ţară, în timp ce la vitalitate culturală este pe primul loc.

Asociaţia Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană are un site propriu, clujnapoca2020.eu, pe care va fi postată activitatea celor opt comisii sectoriale înfiinţate în 2010 pentru a pregăti candidatura Clujului la titlul european. "Pe site sunt suprapuse limba română şi limba engleză pentru că de dimineaţă s-a lucrat la acesta. Vom remedia şi această problemă, pentru că doar cine nu munceşte nu greşeşte", a afirmat Florin Moroşan, coordonatorul din partea primăriei al activităţilor structurii. La Adunarea Generală a asociaţiei care a avut loc ieri în Sala de Sticlă a primăriei pentru prezentarea bilanţului activităţii din acest an s-au anunţat noi parteneriate, menite să popularizeze candidatura oraşului în mediul online, cu portalul Trilulilu şi fundaţia Art Act. Ambele parteneriate aduc alături de proiecte 230.000 de vizitatori unici pe zi, cu care site-ul de muzică Trilulilu şi revista de cultură online Art Act Magazine se laudă, în cadrul unor proiecte anuale de difuzare a intenţiei Cluj-Napoca de a deveni capitală culturală, evaluate la 350.000 de euro şi susţinute de acestea portaluri.

Un alt parteneriat pe care asociaţia l-a perfectat este cel cu municipiul Turda, unde în ultimul an a explodat numărul de turişti având în vedere deschiderea salinei din localitate. "Clujul e un mare punct cultural, iar turiştii care vizitează Turda trec şi prin municipiul Cluj-Napoca. Aşa sperăm să contribuim la creşterea turismului cultural. Anul acesta am avut 355.000 de turişti la Salină, din care 5.800 şi-au cumpărat bilete de tratament", a explicat viceprimarul din Turda, Mircea Irimie. Asociaţia Cluj-Napoca 2020 a mai făcut un parteneriat şi cu Fundaţia Transylvania Trust, care derulează proiecte culturale la castelul de la Bonţida. S-a amintit şi de lobbistul de la Bruxelles, fostul negociator cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, care s-a alăturat în acest an proiectului.

Singura comisie care a vorbit ieri pe cifre a fost cea pentru arte vizuale, care a prezentat o analiză puncte tari - puncte slabe a infrastructurii oraşului, realizată în colaborare cu Facultatea de Sociologie. "Principala problemă o reprezintă sustenabilitatea proiectelor multianuale şi faptul că oraşul este sub media naţională la finanţarea actelor culturale. Nu vom putea face Capitala Culturală pentru turişti, având în vedere că media în care turiştii stau la Cluj-Napoca este de 1,4 zile. Un alt pericol identificat este autosuficienţa. S-ar putea să ne credem prea buni", a subliniat Istvan Szakacs, preşedintele fundaţiei AltAr, membru în asociaţie. Mai mult, directorul TIFF, Tudor Giurgiu, a atras atenţia celor prezenţi asupra unui studiu realizat la nivel naţional sub patronajul Ministerului Culturii, care clasează Cluj-Napoca pe primul loc în ţară la vitalitate culturală, dar pe poziţia 29 la capitolul cheltuieli implicate cu manifestările culturale. "Sunt oraşe mari din ţară care şi-au anunţat candidatura, Iaşi, Timişoara, dar şi şi altele mai mici, care au aceleaşi intenţii. Alba Iulia, care îşi face un lobby extrem de puternic pentru a deveni capitală culturală, este pe poziţia patru la cheltuielile alocate culturii. Sibiul este pe locul 17. Noi suntem pe 29, după Oneşti. Trebuie să reflectăm la aceste cifre şi să dezvoltăm o gândire pe termen lung pentru infrastructura culturală. Nu avem în oraş un muzeu de care să ne mândrim", a subliniat Girugiu.

Primarul interimar Radu Moisin a recunoscut că primăria investeşte puţine fonduri în proiectele culturale pentru că principalele fonduri merg spre proiectele de infrastructură: s-a investit în zone pietonale în centrul istoric, în restaurarea unor obiective istorice (Turnul Croitorilor), în refaţadizarea clădirilor. "Avem şi proiectul Centrului Cultural Transilvania, care, din datele preliminare, rezultă că va ajunge la 40 de milioane de euro", a declarat Moisin.

La finalul discuţiilor s-a prezentat şi bilanţul contabil al asociaţiei, care are în cont doar 6.000 de lei pentru că 40% dintre membri nu şi-au plătit cotizaţiile. Nici în urma campaniei de direcţionare a 2% din impozitul pe venit înspre Asociaţia Cluj-Napoca 2020 nu s-a reuşit atragerea unei sume importante, donaţiile venind în principal de la angajaţii primăriei. "Avem în plan pentru 2012 reluarea campaniei", a spus Moroşan.