O arhitectă din Cluj va proiecta extinderea Parcului Etnografic. Cum va arăta zona Hoia

O tânără arhitectă din Cluj a câştigat concursul internaţional de soluţii pentru revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia - Pădurea Hoia.

Prin acest concurs, Consiliul Judeţean Cluj şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei au căutat cea mai bună soluţie pentru extinderea Parcului Etnografic în Aer Liber prin crearea unor noi zone cu funcţiuni inedite, moderne. Câştigătorul marelui premiu, care a constat în 31.500 de lei, dar şi în atribuirea contractului de proiectare, a fost o tânără arhitectă clujeană, Alice Florian.

„A fost chiar o surpriză pentru mine, mă bucur că a fost apreciată simplitatea soluţiilor. Proiectul cuprinde o serie de clădiri, subtil şi sensibil integrate în peisaj, care vor aduce un grup de funcţiuni pentru vizitatori, săli de expoziţii, auditorii, săli de seminarii, locuri de întâlnire, toate facilităţile pentru a face mai atractivă partea de vizitare a Parcului, fără a interveni foarte mult pe partea de patrimoniu", a declarat câştigătoarea concursului, despre proiectul său.

„Acest proiect a câştigat concursul în primul rând pentru grija pe care a avut-o asupra peisajului şi asupra dimensiunii sociale a spaţiului. Este probabil singurul proiect care a trecut dincolo de simplul joc de arhitectură. A fost mai mult vorba de oameni, de utilizare, de destinaţie, a fost vorba despre muzeu şi mai puţin despre arhitectură şi cred că asta a fost de fapt cea mai mare forţă a acestui proiect, că a renunţat la arhitectură în favoarea spaţiului şi a oamenilor", a declarat arhitecta Ioana Tudora, membră a juriului.

„Felicit câștigătoarea acestei competiții deosebit de disputate dar și celelalte societăți de profil care au reușit să impresioneze membrii juriului cu soluțiile ingenioase propuse. Dovedindu-se a fi cu adevărat de succes, Consiliul Județean va continua și cu privire la alte proiecte practica acestor concursuri de soluții, deschise și transparente, prin intermediul cărora pot fi identificate cele mai bune și mai inovative propuneri", a precizat președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe.

"Este o formă de salvare a spaţiului public pentru clujeni, de redare a tradiţiilor către comunitatea noastră şi sunt convins că vor fi destui oameni care să mă sprijine în ducerea mai departe a acestui proiect. Noi vrem să facem un parc al tradiţiilor, dar un parc în care tradiţia să nu fie privită doar de la distanţă, ci ea să fie trăită efectiv, să fie un parc interactiv", a declarat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

„Concursul s-a axat pe două direcţii. Una vizează realizarea mai multor obiective, un Centru administrativ, un Centru pentru promovarea moştenirii satului românesc şi o Scenă în aer liber, unde vor avea loc evenimente culturale. Iar cealaltă direcţie se referă la extinderea parcului spre pădurea Hoia, pentru a o face mai atractivă pentru cetăţeni", a spus managerul de proiect din partea CJ Cluj, Daniela Furcovici, la lansarea concursului.

Cele 11 proiecte de arhitectură din concurs au fost evaluate de un juriu prestigious, format din arhitecţi din România, Norvegia, Italia şi Austria şi condus de Katarina Frost din Suedia, care este preşedintele Asociaţiei Europene a Muzeelor în Aer Liber.

În concurs au mai fost premiate alte două proiecte, de pe locurile 2 şi 3, cu premii în valoare de 22.500 de lei, respectiv 18.000 de lei,  care au revenit firmelor de arhitectură FKM SRL, reprezentată de arhitectul Bogdan Ralu Fodor, şi Studio Kim Bucșa Diaconu, reprezentată de arhitectul Tiberiu Bucșa.

Pentru implementarea acestui proiect care va realiza o mai bună conectare la viaţa oraşului, o parte însemnată a Pădurii Hoia, aflată în proprietatea CJ Cluj, va trece în administrarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, astfel încât perimetrul actual al parcului, de 15 ha, aproape se va tripla, ajungând la o suprafaţă totală de 42 ha.

Noul proiect de dezvoltare a Muzeului Etnografic şi de valorificare a Pădurii Hoia este cu finanţare europeană din granturi norvegiene, fiind o continuare a unui alt proiect terminat anul trecut şi care a vizat conservarea, restaurarea şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer.