Zeci de noi cazuri de rujeolă în România. Clujul, printre zonele cu îmbolnăviri

Zeci de noi cazuri de rujeolă în România. Clujul, printre zonele cu îmbolnăviri

De la începutul perioadei de monitorizare a rujeolei, în România au murit 30 persoane, iar numărul îmbolnăvirilor înregistrate a trecut de 35.500.

Un număr de 64 de cazuri de rujeolă au fost înregistrate în luna octombrie, în județele Bacău, Buzău, Cluj, Constanța, Galați, Hunedoara, Iași, Vaslui, Vrancea, a informat marți Institutul Național de Sănătate Publică.

„În perioada 1.01.2023 - 31.10.2025, în România au fost notificate 35.697 de cazuri confirmate cu rujeolă, din care 30 de decese (5 în Municipiul București, 4 în județul Brașov, 3 în județul Giurgiu, câte 2 în județele Argeș, Iași, Suceava, Satu Mare și câte 1 în județele: Mureș, Sibiu, Buzău, Constanța, Alba, Ialomița, Vaslui, Bacău, Bihor și Botoșani)”, precizează INSP.

Potrivit INSP, în perioada 1 - 31 octombrie 2025, conform datelor extrase din Registrul Electronic Național de Vaccinări, au fost utilizate 19.672 de doze de vaccin ROR din stocul național.

Trei din 1.000 de persoane infectate mor

„Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli de pe planetă. O persoană infectată va transmite virusul la 9 din 10 persoane nevaccinate din apropiere”, avertizează specialistul în biologie Peter Kasson, cercetător la Georgia Institute of Technology, citat de The Conversation.

Conform datelor prezentate de specialist, 14% dintre persoanele care s-au îmbolnăvit de rujeolă în 2025 au necesitat spitalizare, iar anul trecut acest procent a fost de 40%. Trei din 1.000 de persoane infectate mor.

Virusul distruge celulele pulmonare, provocând pneumonie virală la aproximativ 1 din 20 de copii infectați. 

De asemenea, boala poate cauza inflamaţii grave ale creierului şi implică mai multe riscuri pe termen lung, cum ar fi pierderea permanentă a auzului.

Virusul se poate reactiva după 7-10 ani într-o formă de boală letală

În cazuri rare, virusul poate rămâne nedetectat în creier și se poate reactiva după 7-10 ani, provocând panencefalită sclerozantă subacută, o formă de demență progresivă aproape întotdeauna fatală.

Un efect alarmant descoperit recent este că rujeola poate reduce capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște agenți patogeni întâlniți anterior, un fenomen numit „amnezie imunitară”. Un studiu din 2019 a constatat că infecția poate distruge până la 75% din anticorpii unei persoane.

Scopul vaccinurilor este de a crea imunitate fără riscurile unei infecţii grave. Pentru a preveni epidemiile de rujeolă este necesară o acoperire prin vaccinare de cel puţin 95 % a unei ţări sau comunităţi.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat recent că mai mult de jumătate din ţările lumii vor fi expuse unui risc ridicat sau foarte ridicat de apariţie a rujeolei, dacă nu se iau măsuri urgente de prevenire.

Comenteaza