V-am spus şi vă reamintesc: luaţi declaraţiile doamnei fără încrâncenarea de până acum! Principalul argument care mă face să cred că Universitatea nu va pleca nicăieri este istoricul de vorbe al doamnei: toate au fost minciuni. Dacă, prin absurd, s-ar întâmpla ca acum să spună pentru prima dată adevărul, credeţi-mă că se crapă cerul de consecinţe.
Universitatea nu este clubul doamnei. Ştim cu toţii al cui e, aşa încât mutarea ar trebui hotărâtă de el. Mai mult, Universitatea nu este a clubului (mă joc şi eu cu cuvintele). Clubul poate să folosească numele până în 2013, după această dată numele de Universitatea, palmaresul, culorile şi tot ce ţine de marcă urmând să revină proprietarului de drept, Primăria Cluj-Napoca.
Dacă mută, ce mută doamna? În cazul în care aţi deschis mai târziu manualele de şmecherii, aflaţi că intenţia Anei este să primească de la Walter acţiunile de la „U". Relocată prin ciulinii Bărăganului, e greu de crezut că respectiva echipă ar mai purta numele de "U", iar atunci valoarea ei s-ar reduce la locul din prima divizie. Ori, dacă ar vrea o echipă în prima divizie care să se numească oricum, doamna ar lua Gloria Bistriţa, că tot îi datorează Jean Pădureanu o groază de bani (zice ea).
Anamaria Prodan visează însă să deţină în proprietate Universitatea Cluj alături de Consiliul local şi Consiliul Judeţean. O Anămărie cu altă pălărie, dar nu suntem noi în măsură să fărâmăm vise.
Recapitulăm şi concluzionăm: Ana are mere. Ana nu are acţiuni. Calul fuge. Dacă mută pe "U", Ana rămâne fără "U". Ana nu îşi doreşte asta. Ana vrea acţiuni. Ana o să rămână cu merele!
