Cum influenţează banii publici lupta pentru promovare în Liga 2. Cazul CS Mioveni: Argeşenii au primit de la primărie cu 4,5 milioane de lei mai mult decât “U” Cluj

Banii proveniți de la autoritățile locale sunt principala sursă de finanțare pentru majoritatea formațiilor din eșalonul secund, însă uneori diferențele dintre sumele primite de cluburi sunt uriașe şi generează o luptă inegală pe teren între echipele care primesc milioane de euro de la primării şi cele care se finanţează în special din zona privată, aşa cum este cazul FC Universitatea Cluj.

Milioanele de euro primite de la primării de unele echipe se "traduc" prin salarii mari pe care îşi permit să le ofere fotbaliştilor şi antrenorilor, iar această situaţie creează dezechilibre majore atât în plan sportiv, al competitivităţii, cât şi în plan economic.

FC Universitatea Cluj este privită ca una dintre echipele stabile din Liga a 2-a, însă “Șepcile roșii” încasează mult mai puțini bani de la primărie decât alte formații şi îşi adună cea mai mare parte a bugetului din mediul privat. Chiar dacă “studenții” se bucură de susținerea mai multor sponsori de calibru din mediul privat, diferența dintre sumele de la bugetul local pe care le primesc alte formații și cele pe care le primește “U” Cluj sunt uriașe şi s-au dovedit, de mult ori, decisive.

Spre exemplu, CS Mioveni a încasat de la autoritățile locale 5,5 milioane de lei în 2018, iar suma a crescut la 7,5 milioane de lei în 2019, fiind și unul dintre motivele pentru care argeșenii se luptă acum pentru promovare.

În schimb, “U” Cluj a încasat 2 milioane de lei de la Primărie în 2018, și 3 milioane de lei în 2019.

Și în sezonul trecut, echipele cu care "studenţii" s-au luptat pentru promovare au avut parte de o puternică finanțare din partea autorităților locale. De exemplu, Chindia Târgoviște a încasat 3,6 milioane de lei în 2018 și 4,4 milioane de lei în 2019 de la Primăria Târgovişte, în timp ce, aşa cum spuneam, Primăria Cluj-Napoca a finanţat clubul pe care îl "păstoreşte" cu doar 2, respectiv 3 milioane de lei pe an. 

În plus, Chindia primeşte constant sume consistente şi de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa.

Şi exemplele pot continua cu UTA Arad, locul 1 în clasamentul la zi şi principala favorită la promovare în acest sezon, care a primit anul trecut în două rânduri sume importante de la Primăria Arad: 3,7 milioane de lei în prima parte a anului şi alte 3,6 milioane de lei în partea a doua, astfel că totalul pe 2019 ajunge la 7,3 milioane de lei asiguraţi din bani publici, echivalentul a aproximativ 1,6 milioane de euro. Tot pentru UTA, Primăria Arad a mai aprobat, în martie 2020, încă 2,9 milioane de lei, potrivit sportarad.ro. 

Nici FC Argeş nu se poate plânge. Din contră, e un club bogat pentru că Primăria Piteşti a vărsat în a doua jumătate a anului 2019, în două tranşe, 6,2 milioane de lei în conturile argeşenilor (2 milioane de lei în vară şi alte 4,2 milioane de lei la finalul anului).

Aceeaşi situaţie o întâlnim la Buzău, Călăraşi, Chiajna (care a primit bani publici inclusiv pe perioada stării de alertă), Constanţa sau Reşiţa.

Concluzia ce trebuie trasă din această situaţie nu este că echipe precum FC Universitatea Cluj au nevoie de mai mulţi bani publici, ci că finanţarea sportului profesionist din fondurile administraţiilor publice locale ar trebui să se rezume la infrastructura sportivă şi la academiile de fotbal, la copii şi juniori.