Clujul, tot mai cosmopolit: peste 21.000 de străini trăiesc în județ. Nepal și Sri Lanka, în fruntea comunităților care cresc rapid

În primele 9 luni ale acestui an, la Serviciul pentru Imigrări Cluj au fost înregistrați 7.261 de cetățeni străini, în creștere față de aceeași perioadă din 2025. Cei mai mulți, 6.510, provin din state non-UE.

Peste 21.000 de cetățeni străini locuiesc în prezent în județul Cluj, iar numărul lor continuă să crească. Cei mai mulți vin pentru muncă sau studii, însă printre cei aflați în evidențele autorităților se numără și membri de familie ai unor cetățeni români sau ai altor străini.

În primele nouă luni ale anului, Serviciul pentru Imigrări Cluj au fost menținute măsuri de management al șederii și rezidenței pentru 7.261 de persoane, comparativ cu 6.838 în 2025. Dintre aceste persoane, 6.510 sunt cetățeni din state din afara UE și 751 din UE, Spațiul Economic European și Elveția. În aceeași perioadă au fost emise 5.527 de permise de ședere, față de 4.167 în 2025.

În cazul cetățenilor din state terțe, cele mai numeroase persoane proveneau din Nepal – 1.244 persoane, Sri Lanka – 834, India – 481, Turcia – 232 și Banghadesh - 197 persoane. 

Din zona UE, cele mai multe persoane provin din Franța - 276 și Germania - 107.

Munca a fost, de departe, principalul motiv pentru stabilirea reședinței în România – 3.419 cazuri, urmată de studii și de reîntregirea familiei, arată datele prezentate, joi, de șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj, subcomisarul de poliție Ciprian Tămaș. 

În ceea ce privește avizele de muncă, dacă în 2018, pentru Cluj erau emise aproximativ 300-330 de astfel de documente într-un an, astăzi numărul este mult mai mare. 

Sute de controale

Reprezentanții Serviciului pentru Imigrări Cluj spun că a fost intensificată activitatea de prevenire și combatere a muncii nedeclarate. Au fost înregistrate 825 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare, dintre care 71 au foat respinse

Pe linia combaterii șederii ilegale, în primele opt luni ale anului au fost făcute 309 controale, în urma cărora au fost depistați 58 de cetățeni străini aflați în situații ilegale. Au fost emise 73 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară și șase decizii de returnare sub escortă. Patru persoane au fost introduse în centre de custodie publică.

În aceeași perioadă au fost aplicate 403 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 299.000 de lei.

Cursuri de limba română și activități de integrare

Dincolo de cifre și controale, una dintre temele tot mai importante este integrarea celor care vin să muncească sau să studieze în Cluj.

Ciprian Tămaș spune că Serviciul pentru Imigrări este implicat, alături de Primăria Cluj-Napoca, Prefectură și Organizația Internațională pentru Migrație, în demersurile de integrare. În cadrul centrului OIM din Cluj sunt organizate cursuri de limba română și activități de integrare, precum și servicii de sprijin psihologic și consiliere.

Șeful Serviciului pentru Imigrări consideră că județul Cluj are deja o experiență importantă în acest domeniu și că există o colaborare între instituții care poate fi un model și pentru alte județe.

OUG 32/2026, care reglementează în prezent accesul străinilor pe piața muncii, aduce și obligații noi în ceea ce privește integrarea. De exemplu, cetățenii străini care vin să muncească în România trebuie să parcurgă, în primele șase luni, cursuri de limba română.

Ce propune Boc pentru muncitorii veniți din afara UE

În contextul creșterii numărului de cetățeni străini, primarul Emil Boc a vorbit recent despre necesitatea unor reguli mai clare pentru muncitorii proveniți din state din afara Uniunii Europene. Primarul a afirmat că în Cluj sunt peste 20.000 de persoane din state non-UE și a spus că diferențele de limbă și cultură pot ridica probleme în ceea ce privește integrarea în comunitate.

Edilul a propus ca persoanele care vin în România pentru muncă să treacă printr-un set de „teste de bază” privind limba română, integrarea și respectarea regulilor din România, susținând că astfel de măsuri ar putea contribui la o integrare mai bună și la prevenirea unor tensiuni în comunitate.

Boc a subliniat că muncitorii străini sunt „bineveniți”, însă consideră că este necesar un cadru clar privind integrarea lor.