Aproape 30.000 de oameni s-au mutat în Florești, populația s-a dublat în ultimii 10 ani. Sociolog: „Oamenii caută școli și grădinițe tot în Cluj”

Aproape 30.000 de oameni s-au mutat în Florești, populația s-a dublat în ultimii 10 ani. Sociolog: „Oamenii caută școli și grădinițe tot în Cluj”

Datele recensământului de anul trecut confirmă că Florești este cea mai mare comună din România. În ultimii 10 ani, localitatea și-a dublat numărul de locuitori, iar zona ar putea deveni tot mai interesantă pentru oameni odată cu realizarea Centurii Metropolitane și a metroului.

Floreștiul rămâne cea mai mare comună de pe teritoriul României, iar tronsonul de drum de pe DN1 care leagă municipiul Cluj-Napoca de Florești este cunoscut ca fiind cel mai aglomerat din țară. La orele de vârf, mașinile se înghesuie să ajungă rapid în oraș, unde lucrează sau învață majoritatea locuitorilor comunei, iar spre seară se întorc acasă, în Florești, motiv pentru care este poreclit „dormitorul" Clujului.

Probabil această problemă va fi rezolvată odată cu lărgirea acelui tronson de drum. De la 4 benzi de circulație la 6.

Un alt motiv pentru care oamenii aleg să locuiască în Florești este prețul tot mai mare și supraevaluat al apartamentelor din Cluj-Napoca, oamenii aleg să locuiască în Florești.

Numărul locuitorilor din Florești a crescut în 10 ani cu 231,2%

Floreștiul a înregistrat conform datelor provizorii ale ultimului Recesământ al Populației și Locuințelor (RPL) 2021 (care a fost reazlizat în 2022), o populație rezidentă de 52.735 de locuitori, o cifră demnă de oraș mic spre mediu.

În urmă cu 10 ani, la recensământul din 2011, „dormitorul” Clujului avea o populație de 22.813 locuitori, ceea ce înseamnă o creștere de 231,2% (+29.922 locuitori). Este o cifră impresionantă. Creșterea ar putea fi explicată prin faptul că persoanele care voiau să locuiască la Cluj-Napoca, însă nu și-au permis achiziționarea unui imobil sau plata chiriei, au ales Florești ca soluție mai ieftină.

„Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj, care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori”, arată datele celui mai recent recensământ, făcute publice de Institutul Național de Statistică.

Comparativ, la polul opus, comuna Bătrâna din județul Hunedoara este cea mai mică din România, cu numai 88 de locuitori (în scădere față de 2011, când au fost recenzați 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin, cu 119 locuitori, dar care, la recensământul din 2022, a înregistrat o creștere, până la 166 de locuitori.

Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori, față de 1.641 în 2011). Cel mai mare oraș este Popești Leordeni.

Sociologul Ioan Hosu: „Floreștiul rămâne o opțiune, dar doar atât timp cât încep să se dezvolte și pachetele de servicii pentru locuitori"

ZIUA de CLUJ a stat de vorbă cu dr. Ioan Hosu, sociolog și profesor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) în cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca. Acesta a analiziat cum a ajuns comuna Florești la asemenea cifre și ce-i lipsește pentru a se dezvolta și a deveni mai atractivă.

„Muncipiul pierde (locuitori - n. red.), iar zona periurbană câștigă. În principal Floreștiul, dar sunt și altele, cum ar fi Baciu, Feleacu, Apahida etc. Lucrul acesta s-ar putea să continue, odată cu dezvoltarea infrastructurii, aici mă refer la metrou și Centura Metroplitană. Zona aceasta periurbană ar putea rămâne atractivă, deoarece în Cluj-Napoca, în multe cazuri, prețurile sunt prohibitive. Pentu ca dezvoltarea zonelor limitrofe să continue, trebuie să existe puncte educaționale, școli, locuri de agrement, de divertisment, grădinițe, zone medicale. În momentul acesta, oamenii de acolo își caută școli și grădinițe tot în Cluj-Napoca, dar nu au avut acces la zona rezidențială din oraș din cauza prețului și s-au dus acolo (în Florești - n. red.), deoarece sunt mai accesibile”, explică sociologul.

Ioan Hosu a vorbit și despre prețul imobiliarelor din Florești, în contextul dublării populației din cea mai mare comună din România.

„Cred că se va stabiliza (prețul - n. red.). A fost o perioadă de scădere în ceea ce privește prețul acolo. Mulți au încercat să vândă, tocmai pentru că unii s-au orientat spre ceva mai accesibil decât Cluj-Napoca. O creștere masivă a prețului nu văd să fie odată cu stabilizarea pieței. Nu văd creșteri masive nici sub aspectul numărului de locuitori. Floreștiul răme o opțiune, dar doar atât timp cât încep să se dezvolte și pachetele de servicii pentru locuitori. De la zonele de petrecere a timpului liber, salon de înfrumusețare, zone de banking. Zona de retail deja s-a dezvoltat, deoarece acești operatori economici intră rapid, vedem clar asta în zona Eroilor din Florești, dar și alte magazine de proximitate din rețele mari. Pentru a rămâne în standard și să putem spune că avem servicii comparabile cu urbanul, trebuie să se mai întâmple lucruri, altfel există riscul ghetorizării. Să fie așa, un «dormitor» de fapt, care te satiface o perioadă, după care, în vederea mutării în cea de a doua locuință, oamenii vor alege o altă zonă, mai calitativă, nu doar că este ieftin. Trebuie să se întâmple ceva și cu raportul preț-calitate. Putera reală de cumpărare a scăzut, poate chiar mai mult decât inflația”, este de părere Ioan Hosu.

Sociologul a explicat și fenomenul cumpărării imobilelor care, practic, sunt „în câmp", adică în zone foarte puțin urbanizate, nepregătite pentru locuire din punct de vedere al infrastructurii sau al funcțiunilor.

„Chiar dacă e o zonă mai aerisită și e aproape de natură, totuși, trebuie să ai un ambient care să aibă iz de urban, altfel există această frustrare când vine omul și spune «mi-am cumpărat ceva la câmp». Nu e chiar în regulă. Poți să vezi natura, dar trebuie să o privești îngrijită sau civilizată și sigură. Poate să fie și o natură nesigură, cum e în Ilfov, mai sălbatică, unde chiar poți să mori. Pentru a evita acest tip de percepție a zonei trebuie să dai anumite garanții, aici intră autoritatea locală și actorii din mediul privat, care să dezvolte zone. Dacă intră în zona de incivilitate, aceste spații se degradează rapid și ajung să fie inatractive. E nevoie de o politică publică. De la privat vine cineva cu o idee și cu bani, altcineva la fel. Necesită investiții. Așa nu ai vândut doar patru pereți, ci un spațiu comunitar, care are mai multe facilități. Asta înseamnă calitatea vieții. Acestea nu trebuie să fie spații strict de locuit, cum au fost blocurile comuniste. Trebuie să ai un spațiu de locuit care îți oferă și calitate. Locuri de promendă, dar nu la 15 km, ci undeva aproape, la o distanță suportabilă și de bicicliști sau cei care nu au permis de conducere, cum ar fi minorii”, mai susține sociologul Ioan Hosu.

Acesta a vorbit și despre proiectul „Vinerea Verde” la Florești și despre beneficiile pe care le-ar aduce dacă ar fi implementat. 

„Este o chestiune pozitivă. Trebuie să vii, să asiguri concern de politică publică, infratructură comunitară, care să sprijine încet-încet aceste schimbări, altfel, achiziția unui spațiu de dormit și locuit de la ora 19 până la ora 07 nu e un câștig. Nu se dau gratuit aceste spații. Se plătesc, dar în afară de pat și pernă, nu prea îți oferă mult. Iar zonele urbane trebuie să vină și cu altceva. Transportul public în zona metropolitană e, totuși, de bună calitate. E curat și circulă frecvent, comparativ cu București sau multe alte zone", spune Ioan Hosu.  

 

Comenteaza