Foto A fost făcută publică "Harta Siguranței" din Cluj-Napoca. Care sunt cele mai periculoase zone din oraș/ 7 din 10 femei spun că au fost agresate pe stradă

Un raport realizat în cadrul proiectului "Harta Siguranței", lansat chiar de 8 Martie, arată că 7 din 10 femei din Cluj-Napoca au fost victime ale unei forme de agresiune în spațiul public în ultimul an.

Studiul a fost de realizat de Mic Grup de Inițiativă Civică Locală pe baza răspunsurilor a 1.074 de femei din 21 de cartiere ale orașului și analizează experiențele acestora în spațiul public – de la mersul pe jos pe stradă până la utilizarea transportului public.

Potrivit raportului, lansat duminică, 8 martie 2026, la Pavilionul Tinerilor din Parcul Feroviarilor, la nivel de oraș, media generală de siguranță declarată de respondente este de 3,72 pe o scală de la 1 la 5, ceea ce sugerează că, per ansamblu, femeile nu percep Clujul ca fiind un loc extrem de periculos, dar nici nu vorbim de un sentiment de siguranță ridicat.

"Când se referă strict la străzile din cartierul lor, respondentele acordă un scor mediu de 4,08 pentru mersul pe jos ziua, dar doar 2,98 pentru mersul pe jos noaptea, ceea ce indică o scădere marcată a confortului odată cu lăsarea serii" - arată datele studiului.

De asemenea, rezultatele cercetării arată că aproximativ 73% dintre respondente au experimentat cel puțin o formă de agresiune în ultimele 12 luni. Cele mai frecvente incidente sunt legate de hărțuirea verbală, inclusiv fluierături, comentarii sau remarci sexuale.

Hărțuirea verbală este cea mai frecventă formă de agresiune

Potrivit studiului, două treimi dintre participante spun că au fost hărțuite verbal în spațiul public.

Pe lângă aceste situații, aproximativ 16–17% dintre femei au raportat experiențe mai grave, precum: agresiuni fizice, agresiuni sexuale sau urmărire pe stradă.

Aceste experiențe influențează modul în care femeile se deplasează prin oraș. Multe spun că evită anumite zone după lăsarea serii sau aleg taxiul în locul transportului public.

Stațiile de autobuz, transportul public și piețele publice sunt considerate printre cele mai nesigure spații pe timp de noapte.

Zonele din Cluj percepute ca fiind cele mai periculoase

Participantele la studiu au identificat și locurile publice din oraș unde se simt cel mai puțin în siguranță. Cea mai des menționată a fost Piața Gării (73.84% dintre respondente), urmată la o diferență notabilă de zona Hașdeu (6.52%) și Piața Mihai Viteazu (5.21%).

La nivel de cartiere, cele mai mici scoruri de siguranță au fost raportate în Becaș - considerat cel mai nesigur cartier, cu un scor de 2,67 din 5, Someșeni, cu 3,25 și Iris, cu 3,41.

Zonele din Cluj percepute ca fiind cele mai sigure

Zonele publice cele mai sigure, potrivit răspunsurilor oferite de cele 1.074 de femei participante la studiu, sunt cele aferente zonei centrale și centrului istoric. Astfel, peste jumătate din respondente au menționat Piața Unirii ca un spațiu sigur (57.17%), piața din centrul orașului fiind urmată de Piața Muzeului, Parcul Central și de zone aferente cartierului Grigorescu (fie a fost menționat cartierul în sine, fiie promenada de pe malul Someșului). 

În ceea ce privește cartierele, cele mai sigure au fost percepute Sopor (4.29), Colonia Făget (4.00) și Europa (3.93). 

Nivelul perceput de siguranță aferent cartierelor studiate, în ordine descrescătoare - Raportul Harta Sigurantei Cluj-Napoca:

Hărțile arată, de asemenea, că străzile din cartierele Sopor, Colonia Făget și Europa se diferențiază prin scoruri de siguranță peste 4 atât pentru zi, cât și pentru viața de zi cu zi.

Multe incidente nu sunt raportate. Iată de ce:

Multe femei spun că nu depun plângeri deoarece nu cred că autoritățile vor interveni eficient, se tem de ridiculizare sau culpabilizare sau consideră că incidentele „nu sunt suficient de grave” pentru a merge la poliție

Raportul atrage, astfel, atenția și asupra fenomenului de subraportare a agresiunilor. Potrivit cercetării, nivelul de încredere în poliție este evaluat la 2,68 din 5.

Ce soluții propun participantele la studiu

Femeile care au participat la sondaj au sugerat mai multe măsuri care ar putea crește siguranța în oraș:

• iluminat public mai bun pe străzi și alei
• patrule de poliție mai vizibile
• puncte de urgență cu telefoane SOS
• renovarea clădirilor abandonate.

Autorii proiectului, Mic Grup de Inițiativă Civică Locală - o organizație civică din Cluj-Napoca formată și coordonată de tineri, spun că scopul cercetării este să ofere autorităților locale date concrete pentru îmbunătățirea siguranței urbane.

Limitările metodologice ale studiului

Mic Grup de Inițiativă Civică Locală atrage atenția că rezultatele raportului trebuie interpretate cu prudență în cazul unor cartiere în care numărul de respondenți a fost foarte mic.

În zone precum Becaș, Colonia Făget și, într-o măsură mai mică, Sopor și Someșeni, chestionarul a fost completat de doar 3–7 persoane. În aceste situații, procentele privind agresiunile sau mediile scorurilor de siguranță pot deveni instabile și pot influența semnificativ modul în care apare cartierul pe hartă. De exemplu, dacă două persoane din trei raportează o agresiune fizică, procentul ajunge imediat la 66,7%, ceea ce poate crea impresia unui nivel mult mai ridicat de pericol decât cel existent în realitate.

Din acest motiv, autorii studiului recomandă ca rezultatele pentru aceste cartiere să fie interpretate separat și cu prudență.