Virusul pe care 95% din populație îl va avea pe viață. Este clasificat drept agent cancerigen din Grupa 1

Peste 95% din populația adultă a lumii este infectată cu EBV, dar majoritatea oamenilor nu își dau seama niciodată de acest lucru, deoarece infecția provoacă, adesea, simptome puține sau deloc.

Odată ce intră în organism virusul Epstein-Barr (EBV) rămâne prezent toată viața, iar, din păcate, pentru o mică parte dintre cei pe care îi infectează este legat de boli grave.

EBV este de zeci de ani primul virus despre care s-a demonstrat că contribuie la anumite tipuri de cancer și, prin urmare, este clasificat drept agent cancerigen din Grupa 1. Mai recent, dovezi solide sugerează că acesta joacă un rol cheie în dezvoltarea sclerozei multiple (SM), o boală în care sistemul imunitar atacă creierul și măduva spinării. SM afectează milioane de oameni din întreaga lume și este adesea diagnosticată la începutul vieții adulte, cu simptome care pot evolua imprevizibil în timp. Scleroza multiplă este o boală autoimună. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar atacă în mod eronat propriile țesuturi ale organismului. O explicație principală pentru modul în care virusul EBV se încadrează în acest proces este o formă de identitate greșită, în care răspunsurile imune îndreptate inițial către virus încep să semene cu cele îndreptate către mielină de către persoanele care au scleroză multiplă, scrie Independent.

De ce nu dezvoltă toată lumea scleroză multiplă?

Dacă infecția cu EBV este atât de frecventă, de ce nu dezvoltă toată lumea scleroză multiplă? Alți factori influențează riscul, inclusiv genetica, sexul, fumatul, obezitatea și nivelurile scăzute de vitamina D. EBV pare a fi o parte importantă a puzzle-ului, dar este puțin probabil să acționeze singur.

VEB infectează celulele B, celulele imune care produc anticorpi, și poate rămâne latent în interiorul acestora pe viață. Dar, în unele situații, virusul se poate reactiva. Celulele infectate cu VEB au fost asociate cu anumite tipuri de cancer atunci când controlul imunitar eșuează.

Noi cercetări încep să dezvăluie cum arată acest lucru în interiorul sistemului nervos. Un studiu recent a descoperit un număr neobișnuit de mare de celule imune care vizează EBV în lichidul cefalorahidian, care înconjoară creierul și măduva spinării, la persoanele cu scleroză multiplă. Multe erau celule T pregătite să recunoască virusul, ceea ce sugerează că sistemul imunitar ar putea răspunde la activitatea EBV din sistemul nervos central.

Când celulele imune se adună acolo, acestea pot declanșa inflamație. Acest lucru permite mai multor celule imune să pătrundă în creier și măduva spinării și să provoace leziuni locale, formând pete cunoscute sub numele de leziuni care stau la baza multor simptome ale sclerozei multiple.

Specialiștii se întreabă dacă prevenirea infecției cu EBV ar putea să împiedice dezvoltarea sclerozei multiple, și dacă da, de ce să nu se încearcă prevenirea infecției cu EBV cu un vaccin?

Dezvoltarea vaccinurilor împotriva EBV s-a dovedit dificilă, parțial pentru că virusul se ascunde în interiorul celulelor menținând infecția pe tot parcursul vieții. Cercetătorii explorează acest domeniu, iar în prezent niciunul nu este aprobat. Rămâne neclar dacă prevenirea infecției cu EBV ar reduce riscul de scleroză multiplă.

Legătura dintre EBV și scleroza multiplă este acum unul dintre cele mai active domenii de cercetare în domeniul sclerozei multiple și remodelează modul în care sunt explorate prevenirea și tratamentul.