Spitalele clujene, golite de pacienţi: pentru ce se mai fac internări

Specialiştii din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS) au identificat peste 300 de diagnostice pentru care ar trebui redusă gradual internarea. Astfel, pacienţii bolnavi de astm, gastrită, hepatită alcoolică şi pancreatită cronică provocată de alcool, hepatită cronică C, rujeolă şi rubeolă, precum şi de hipertensiune arterială vor fi trataţi în ambulator.

Asociaţiile de pacienţi din judeţul Cluj arată că proiectul legislativ este discriminatoriu. Spre exemplu, bolnavii care au virusul hepatitei C se pot vindeca în urma unei terapii cu interferon, tratament care nu se poate realiza în afara unei unităţi medicale. "Virusul hepatitei C e mult mai agresiv decât în cazul hepatitei B, care evoluează mai lent. Prin proiect se reduc internările persoanelor care au şanse să se vindece. Măsura e luată aiurea şi noi nu putem fi de acord cu aşa ceva. E aberant să nu dai şansa pacientului să scape de boală, cu internare la 6 luni şi tratament cu interferon", a arătat, pentru ZIUA de CLUJ, preşedintele Asociaţiei Bolnavilor Hepatici, Stelian Mărginean.

El a arătat că seria de analize medicale necesare nu s-ar putea realiza în ambulator. "Sunt foarte multe analize. Un pacient nu poate să meargă acasă după ce umple 5 eprubete de sânge şi după o serie întreagă de ecografii. În plus, apar şi bolile asociate hepatitei - bolile de rinichi. Mi se pare discriminatoriu să faci diferenţa între hepatite", a punctat Mărginean. Pe de altă parte, unităţile medicale susţin că măsura MS este una justificată, din moment ce unele afecţiuni pot fi ţinute sub control "la distanţă". De pildă, specialiştii susţin că pneumoniile şi astmul pot fi ţinute sub control.

"Foarte puţine din cazurile de astm se internează, 90% se tratează în ambulator. Noi internăm numai crizele astmatice, pentru că îi controlăm foarte bine în ambulator. Din sute de pacienţi cu astm pe an, noi internăm doar 30-40 de cazuri. Virozele se internează numai dacă sunt boli asociate acestora. În cazul bronhopneumopatiei obstructive cornice (BPOC) avem un sfert de internări într-un an şi avem cam 5.000 pe an. Deci, comparativ sunt cam 4-5 internări de astmatici faţă de 1.000 şi ceva în cazul BPOC. Este o măsură foarte bună a ministerului sănătăţii", a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie "Leon Daniello", Vasile Mureşan.

Potrivit managerilor de spitale din Cluj, o internare costă unitatea medicală circa 2.000 de lei. Potrivit unui comunicat de presă emis de MS acum o zi, pentru orice boală, dacă ea pune în pericol sănătatea pacientului, există opţiunea internării.