Premiul Nobel pentru Medicină a fost câștigat de pionierii vaccinurilor cu ARN mesager

Cercetătorii Katalin Kariko şi Drew Weissman sunt laureații din acest an al premiului Nobel pentru Medicină.

Katalin Kariko (Ungaria) şi Drew Weissman (SUA) au fost recompensaţi pentru ''descoperirile lor despre modificările bazei de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 '', a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Descoperirile făcute de cei doi laureaţi ai premiului Nobel pentru medicină din 2023 au avut o importanţă crucială pentru dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care s-a declanşat la începutul anului 2020, potrivit comunicatului de presă publicat de Comitetul Nobel și preluat de Agerpres.

Prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat fundamental înţelegerea noastră despre felul în care ARN-ul mesager interacţionează cu sistemul imunitar, laureaţii din acest an au contribuit la dezvoltarea într-un ritm fără precedent a unor vaccinuri în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări pentru sănătatea umană din timpurile moderne.

Atunci când virusul SARS-CoV-2 a apărut la sfârşitul anului 2019 şi s-a răspândit cu rapiditate în toate zonele lumii, puţini credeau că vaccinuri eficiente puteau fi dezvoltate în timp util pentru a ajuta la reducerea poverii tot mai mari pe care această boală o avea asupra sănătăţii globale. Cu toate acestea, mai multe vaccinuri au fost autorizate într-un timp record, iar primele două seruri care au fost aprobate şi care s-au dovedit a fi şi cele mai eficiente au fost produse pe baza noii tehnologii ARN mesager.

Conceptul utilizării ARN-ului mesager în vaccinare şi în furnizarea in vivo a unor proteine terapeutice a fost propus pentru prima dată în urmă cu peste 30 de ani, însă mai multe obstacole trebuiau să fie depăşite pentru a-l transforma într-o realitate clinică. Primele experimente au demonstrat că transcrierea in vitro a ARN-ului mesager stimulează reacţii inflamatorii nedorite şi o producţie ineficientă de proteine în celule şi ţesuturi.

Un punct de cotitură a constat în descoperirea făcută de Katalin Karko şi Drew Weissman, care au demonstrat că ARN-ul produs cu baze modificate eludează recunoaşterea imunitară înnăscută şi îmbunătăţeşte expresia proteinelor. Aceste descoperiri, în combinaţie cu dezvoltarea unor sisteme eficiente pentru furnizarea de ARN mesager in vivo, stabilizarea antigenului Spike al SARS-CoV-2 şi investiţiile fără egal făcute de industria farmaceutică şi de guverne, au dus la autorizarea a două vaccinuri cu ARN mesager şi cu o rată mare de succes împotriva COVID-19 la sfârşitul anului 2020.

Descoperirea făcută de Katalin Kariko şi Drew Weissman a avut o importanţă critică pentru ca platforma de vaccinuri cu ARN mesager să devină adecvată pentru utilizare clinică într-un moment în care exista cea mai mare nevoie posibilă pentru aşa ceva, făcând din ea o contribuţie extraordinară la dezvoltarea medicinei şi deschizând calea către viitoare aplicaţii ale tehnologiei cu ARN mesager.

Katalin Kariko s-a născut în 1955 în oraşul Szolnok din Ungaria. Şi-a luat doctoratul la Universitatea Szeged în 1982 şi a făcut studii post-doctorale la Academia Ungară de Ştiinţe din Szeged până în 1985. A coordonat apoi cercetări post-doctorale în Statele Unite, la Temple University din Philadelphia şi University of Health Science din Bethesda. În 1989, a devenit profesor-asistent la Universitatea Philadelphia, unde a rămas până în 2013. Apoi, a fost numită în funcţiile de vicepreşedinte şi vicepreşedinte-senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesoară la Universitatea din Szeged şi profesor-asistent la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania.

Drew Weissman s-a născut în 1959 în oraşul Lexington din statul american Massachusetts. A obţinut diploma de doctor la Universitatea Boston în 1987. Şi-a făcut pregătirea în studii clinice la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Harvard şi a realizat cercetări post-doctorale la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite. În 1997, Drew Weissman a înfiinţat un grup de cercetare la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania. El este profesor în cercetări asupra vaccinurilor şi directorul Penn Institute for RNA Innovations.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

loading...
Comenteaza