Pacient de România: Caravana 6% pentru sănătate a ajuns la Cluj. "Doar uniți ne putem arăta forţa şi putem schimba lucrurile"

Pacient de România: Caravana 6% pentru sănătate a ajuns la Cluj.
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) a lansat, la începutul acestei săptămâni, campania "Pacient de România - 6% pentru Sănătate!", un demers prin care încearcă să atragă atenţia autorităţilor că sănătatea are nevoie de o finanţare corespunzătoare.

Organizaţia va colinda întreaga ţară pentru a populariza necesitatea unei bune finanțări a sănătății, respectiv cu minim 6% din PIB. Joi, caravana COPAC a ajuns la Cluj-Napoca, acolo unde a avut loc şi o dezbatere pe această temă. Invitaţi au fost, printre alţii, dr. Cornel Pop - vicepreşedintele Colegiului Medicilor Cluj, dr. Dorina Duma - directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), Emilia Groza - directorul Casei Judeţene de Asigurări Cluj, col.dr. Doina Băltaru, comandantul Spitalului Militar Cluj, Ştefan Roman - preşedintele SANITAS Cluj, Bogdan Covaliu -Societatea Medicilor Rezidenţi, alături de alte personalităţi din domeniul medical.

Conform organizatorilor, scopul dezbaterii este realizarea unei analize a nevoilor de finanţare în domeniul sănătăţii în fiecare regiune, ca bază a argumentării nevoii de minim 6% din PIB pentru sistemul medical. În cadrul dezbaterii, au fost discutate mai multe probleme ale sistemului medical, de la finanţarea insuficientă, problemele din spitale, priorităţile în domeniu, precum şi despre situaţia personalului medical din ţara noastră.

"Accesul este limitat la tratamentul corespunzător, peste 47% şi, bineînţeles, la servicii medicale. Uitându-ne la statistica la nivel european, am observat că pe ultimele locuri din Europa la finanţare sunt România şi Bulgaria. Aşa ajungem să ne comparăm cu Bulgaria, în loc să ne comparăm cu Germania, Austria sau alte ţări mai dezvoltate. Şi vedem că şi conform indexului european a sistemelor medicale, România este, în ultimii doi, trei ani, pe ultimele locuri. În ceea ce priveşte statistica privind medicamentele, în România se alocă cele mai puţine medicamente, iar de lista medicamentelor compensate nici nu mai are rost să spunem", a explicat Radu Gănescu, președintele COPAC.

Lipsa personalului din spitale face ca munca în unitățile medicale din România să devină un calvar şi să fie cu mult îngreunată pentru angajaţii din sistemul medical. În total, în România lipsesc peste 40.000 de angajaţi din sistem, ceea ce poate cauza, în anumite instituţii spitaliceşti, un adevărat haos.

"De obicei acest număr de medici raportat la numărul de locuitori era întotdeauna foarte mare la Cluj, situaţie care s-a schimbat. Una dintre cauze ar fi migarea populaţiei medicale către Vest. Rezidenţii, în momentul în care şi-au obţinut specialitatea, primul pas este să vadă încotro se îndreaptă, prentru că posibilităţile de realizare la nivelul României sunt minime. Sunt mulţi colegi care pleacă pe termene scurte, se întorc acasă, dar apoi pleacă din nou. Dezvoltarea tinerilor medici este destul de sumbră, chiar dacă au o specializare, sunt specialişti, spre exemplu de neuro-chirurgie care nu au post; au făcut 8 ani de neuro-chirurgie şi s-au găsit în situaţia în care nu este angajat fiindcă nu are unde să lucreze...şi atunci fac voluntariat. După ce ţi-ai investit ca şi timp şi bani atâţia ani pentru specializare, ajunge să fie prin străinătate să lucreze acolo şi pe urmă să se întoarcă, dacă are unde să se întoarcă, şi să împărtăşească din experienţă", a precizat dr. Cornel Pop, vicepreşedintele Colegiului Medicilor.

Migrarea rezidenţilor ar putea fi stopată, asta dacă veniturile lor ar creşte, în prezent un medic tânăr câştigând puţin peste 200 de euro, chiar şi de zece ori mai puţin decât câştigă un coleg ce profesează în spitale din străinătate.

"Veniturile sunt extem de importante, dar nu sunt neapărat cele care determină decizia de a pleca din România. E vorba foarte mult de respectul pe care îl primim din partea colegilor mai mari, de respectul din partea pacienţilor, de procesul de educaţie şi de implicare a rezidenţilor în ceea ce presupune actul medical. De multe ori suntem confundaţi cu postul de dactilografi sau cu alte funcţii", a explicat Bogdan Covaliu, Societatea Medicilor Rezidenţi.

De altfel, statisticile arată că în România sunt cei mai puţini medici la nivel de locuitori, una din principalele cauze pentru această situaţie fiind migrarea medicilor spre alte ţări europene. Mai exact, datele colectate de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice arată că în România sunt mai puţin de 250 de medici/100.000 de locuitori, faţă de Austria, spre exemplu, unde sunt mai mult de 450.000 de medici/100.000 de locuitori.

 

Image and video hosting by TinyPic

Col. Dr. Doina Băltaru, comandantul Spitalului Militar Cluj, a afirmat că şi cadrele militare au ajuns să îşi dorească să plece în străinătate, explicând că, la modul general, personalul medical din România ajunge să fie frustrat de condiţiile de la locul de muncă, incomparabile cu cele din ţările europene.

"În momentul în care ei vin în contact cu progresele tehnice din alte ţări, în momentul în care tot aşteaptă ca dotarea spitalului să fie apropiată de cea a celor spitale şi să se introducă tehnici noi şi văd că acestea nu se întâmplă, chiar şi în mediul militar ajung să îşi dorească să plece. O problemă generală a sistemului este subevaluarea actului medical. În normele la contractul cadru sunt nişte sume la servicii, care sunt sub valoarea necesară pentru a acoperi cheltuielile unui spital performant şi pentru a reuşi ca din venituri proprii să îşi schimbe aparatura sau cursurile pentru medici. Medicii trebuie să facă pe banii lor cursuri care le permit să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă în medicină, iar sumele nu sunt deloc mici. Aşa încât se acumulează frustrare, pe de o parte cheltuielile mari şi dorinţa de a progresa şi pe de altă parte decontarea proastă a serviciilor, care nu permit ca la locul de muncă să beneficiezi de condiţii. De aici suferă şi pacienţii care nu beneficiază de cele mai moderne tehnici, asta întâmplându-se în majoritatea spitalelor", a declarat Doina Băltaru.

La rândul lor, pacienţii sunt nemulţumiţi de sistemul de sănătate din ţara noastră, Spre exemplu, Dragoş se luptă de câţiva ani cu o boală cruntă: suferă de scleroză multiplă. Cu toate acestea, duce o viaţă normală, are un job, însă tratamentul este esenţial în lupta pe care o duce cu boala.
"Nu ştim dacă 6% e mult sau puţin. Ştim doar că vrem să mergem la spital, să primim tratament, pentru că vă spun din proprie experienţă că e destul de crunt să mergi la spital să ţi se spună că nu sunt bani. Pentru noi, pacienţii de boli cronice în general, cred că este o luptă pentru viaţă şi să merg să primesc tratamentul este o şansă la o viaţă normală. E ruşinos ca România să fie tot timpul la coada clasamentelor, cei 6% sunt de fapt o normalitate", explică Dragoş.

Profilaxia, adică ansamblul măsurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea apariţiei şi a răspândirii bolilor, reprezintă un lucru extrem de important într-un sistem sanitar solid, însă în România se fac prea puţini paşi spre acest domeniu. În medicina modernă accentul cade pe măsurile de tratament profilactic deoarece: şansa de reuşită este mult mai mare, costurile tratamentului sunt mai mici în cazul prevenţiei decât în cazul tratamentului curativ. Din păcate, şi din acest motiv, mulţi oameni ajung să sufere de fel de fel de boli cronice. Statisticile nu arată prea bine nici în acest domeniu: România se situează pe ultimele locuri din Europa şi la acest capitol, al numărului mare de bolnavi cronici. În dezbaterea de la Cluj au fost aduse în discuţii idei precum managementul bolii.

"Când am ajuns la boala cronică vorbim deja despre alte sume şi despre altă abordare a bolii şi a problematicii în sine. Nu s-au făcut paşi foarte importanţi în ceea ce priveşte profilaxia, dar s-au făcut paşi foarte importanţi în ceea ce priveşte numărul mare de bolvani cronici. Cred că nu ar fi lipsit de importanţă să solicitaţi o delimitare din buget a sumelor necesare pentru tratament continuu, corect şi nediscriminatoriu pentru bolnavii cronici. Şi cred că nu ar fi lipsit de importanţă să existe pentru aceste boli cronice, în fiecare parte, programe de sănătate coordonate corect, la nivel naţional, dar în special la nivel judeţean. Cred că trebuie să existe un coordonator al programului în profesia bolii respective, care să spună exact ce trebuie făcut cu boala, care este schema de tratament, care este costul; trebuie să existe prevederi şi un management al bolii respective şi trebuie ca aceste lucruri să fie stipulate, legiferate şi obligatoriu de respectat", a explicat Dorina Duma, directorul DSP Cluj.

De altfel, la nivel naţional probleme mai sunt în ceea ce priveşte medicii de copii, care sunt, după cum spun chiar ei, „pe cale de dispariţie". În timp ce la nivel naţional sunt aproximativ 12.000 de medici, în prezent numărul medici pentru copii se ridică la puţin peste 600.
La sfârşitul campaniei va avea loc o întâlnire la Palatul Parlamentului unde vor fi prezenţi toți parlamentarii care vor susţine această iniţiativă, precum și oficialii din sănătate.

"Sperăm ca acest demers să coalizeze cât mai mulți pacienţi şi profesionişti din sănătate. Sperăm că toată lumea a înțeles că doar uniți ne putem arăta forţa şi putem schimba lucrurile. Fac un apel la toţi parlamentarii şi în special la parlamentarii medici să susţină acest demers şi să semneze iniţiativa parlamentară pentru a obține minim 6% din PIB pentru Sănătate", a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC.

Caravana COPAC va mai ajunge în Timişoara, Craiova şi Iaşi, iar strângerea de semnături continuă şi online, pe site-ul www.copac.ro. Campania "Pacient de România" este realizată în parteneriat cu Ordinul Asistenţilor Generaliști, Moașelor şi Asistenţilor Medicali din România, Federaţia SANITAS, Asociaţia Medicilor Rezidenţi, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi și Federaţia Asociaţiilor Studenţilor la Medicină.

 

Image and video hosting by TinyPic 

 

Image and video hosting by TinyPic

 

Comenteaza