Nereguli în spitale, constate de Curtea de Conturi. Probleme şi la Cluj
Curtea de Conturi a verificat contracte de 1.523.679.000 lei (317, 4 milioane de euro) la nivelul administraţilor publice locale din România şi instituţiilor subordonate în perioada stării de urgenţă.
Ponderea cea mai mare din cheltuielile verificate la nivel local a reprezentat-o costurile de 68% cu asistenţa medicală. Acestea au fost urmate de cheltuielile cu carantina 13%, alte tipuri de cheltuieli 12% şi cheltuielile cu dezinfectarea 7%.
În privinţa problemelor găsite, Curtea de Conturi arată că la unele spitale firmele cu care unităţile sanitare aveau deja acorduri-cadru au refuzat să facă contracte subsecvente la preţuri stabilite prin licitaţie deschise. Ca atare, cumpărarea produselor s-a realizat prin achiziţie directă sau prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare fie de la aceiaşi furnizori, fie de la alţii, astfel că preţurile au crescut semnificativ.
Probleme sunt şi la Cluj
La Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj Napoca, pe 3 aprilie 2020, un combinezon costa 50 de lei, pe 13 aprilie 2020 combinezonul a costat 77,11 lei, iar în următoarea zi, pe 14 aprilie 2020, acelaşi combinezon a costat 22,3 lei.
Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca şi UATM Cluj-Napoca- au cumpărat echipamente destinate spitalelor din subordinea UAT (unităţilor administrativ teritoriale) pentru care nu s-au întocmit documente de transmitere a dreptului de proprietate
54,7 milioane de euro s-au dus pe plata orelor suplimentare, sporurilor şi stimulente băneşti ale personalului medical
Raportul Curţii de Conturi arată că toate cheltuielile în domeniul asistenţei medicale din România, în perioada stării de urgenţă, s-au ridicat la suma de 982.144.000 lei (204,6 milioane de euro). Din această sumă, 36% din bani s-au dus pe cumpărări de echipamente şi dispozitive medicale, dar 27% (262.826.000 lei) s-au dus pe acordarea unor drepturi salariale specifice perioadei stării de urgenţă. Adică ore suplimentare, sporuri şi stimulente băneşti de 54,7 milioane de euro. Pe următorul loc, cu 25% din totalul banilor alocaţi se găsesc achiziţiile de materiale sanitare, iar 2% din bani au fost daţi pe cumpărarea de medicamente.
Pe judeţe, cele mai multe cheltuieli cu asistenţa medicală au avut Bucureştiul (178.517.000 lei), urmat de Bihor (66.623.000 lei), Timiş (45.188.000 lei), Cluj (43.381.000 lei), Arad (42.216.000 lei), Bacău (41.884.000 lei), Braşov (36.958. 000 lei), Suceava (31.638.000 lei), Hunedoara (29.785.000 lei) şi Constanţa (28.923.000 lei).
Au fost făcute plăţi ilegale şi la sporurile pentru condiţii deosebite de muncă şi la drepturile salariale suplimentare:
Cei mai mulţi bani pe sporuri i-au dat: Spitalul Clinic de Recuperare Cluj (11.435.000 lei/2,3 milioane de euro), Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea- 2,3 milioane de euro, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad- 2,2 milioane de euro, Spitalul Clinic Judeţean Mureş- 1,5 milioane de euro şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău- 1,46 milioane de eur
