Ne-am ars! Cum ar gestiona Clujul un incendiu de proporţii

Tragedia pentrecută vineri noapte în clubul bucureştean Colectiv a pus "pe jar" atât patronii cluburilor din toată ţara, cât şi personalul medical. În cazul unei calamităţi asemănătoare, Clujul ar putea face cu greu faţă situaţiei, după cum recunosc chiar medicii, întrucât în judeţ există o singură unitate care poate îngriji victimele cu arsuri. La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Cluj-Napoca există în prezent un singur compartiment de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, care dispune de numai cinci locuri destinate pacienţilor cu arsuri, dintr-un total de 12 paturi câte are întreaga secţie. În plus, dacă arsurile depăşeşc 20% din suprafaţa corpului, pacientul este transferat automat la Bucureşti. Problema este cu atât mai delicată cu cât transportul unei persoane cu arsuri presupune riscuri majore.

"Tot ce este arsură de peste 20% din suprafaţa corpului se trimite la Spitalul de Arşi, celelalte se tratează la noi. În cazul unei calamităţi avem un plan roşu, în cadrul căruia spitalul are obligaţia de a pune la dispoziţie un număr de 110 paturi şi 29 de tărgi: în Chirurgie I - 30 de paturi, în ATI 1 - 10 paturi, în Neurochirurgie 28, în Ortopedie 40, iar pe secţia de Chirurgie Platică şi Reparatorie 12 paturi", a explicat Monica Costin, purtătorul de cuvânt al SCJU Cluj-Napoca.

Conform conducerii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, secţiile de arşi pot fi înfiinţate numai în structura unităţilor medicale de urgenţă, deoarece au nevoi specifice - atât din punct de vedere a dotărilor, cât şi a personalului calificat. Urgenţele sunt asigurate de SCJU, însă recuperarea pacienţilor vătămaţi se poate face şi în alte unităţi medicale din oraş. În cele 30 de paturi ale secţiei de Chirurgie Plastică şi Reparatorie a Spitalului de Recuperare din Cluj-Napoca pot fi trataţi pacienţii cu sechele, care au nevoie în continuare de servicii medicale de recuperare.

"Secţia noastră şi spitalul nostru cu profil de recuperare nu are posibilitatea ca dotare, structură şi resurse umane să asigure urgenţele, pentru că vorbim de pacienţi care au nevoie de condiţii speciale. Noi putem să preluăm pacienţii care sunt stabilizaţi, care au trecut prin procesul iniţial de fază acută şi care ajung în faza de sechelă şi care şi atunci au nevoie de intervenţii repetate, precum şi de alte proceduri", a explicat Sanda Patrichi, managerul Spitalului de Recuperare.

Chiar dacă în mod normal cazurile ajung direct la UPU Cluj, în caz de dezastru sau calamităţi, orice spital cu bloc operator ar putea să îşi ajusteze activitatea şi să asigure suportul până în momentul în care pacienţii pot fi transferaţi pe secţii. „În cazul unei situaţii de dezastru deja nu se mai discută de cum este pregătit sau dotat spitalul, ci este vorba despre asigurarea supravieţuirii până când se transmite în centre specializate. În situaţii de acest fel, toată lumea colaborează şi asigură toate paturile pe care le pot pune la dispoziţie.Ce pot să vă spun e că personalul ar fi de faţă, de oriunde s-ar afla. Am mai avut situaţii de criză la nivelul spitalului (un incendiu care a izbucnit la nivelul unităţii medicale, în urmă cu aproximativ 10 ani) şi au venit, în numai o oră, aproximativ 90% din angajaţi", precizeză Sanda Patrichi.

În primăvara acestui an, Ministerul Sănătăţii a anunţat că va deschide mai multe secţii pentru tratarea pacienţilor cu arsuri grave în centre universitare din ţară precum Cluj, Timişoara şi Tîrgu Mureş, însă până în momentul de faţă totul a rămas la nivel de discuţie.