Lipsă acută de personal în spitalele clujene, în ciuda posturilor vacante. Candidaţi puţini şi nepregătiţi

Dacă până în acest an majoritatea posturilor din sănătate erau blocate, spitalele au primit undă verde pentru angajări. Chiar şi aşa, posturile sunt ocupate cu greu: la concursurile de angajare se prezintă un număr mic de candidaţi, iar mai mult de jumătate pică examenul.

În această lună, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj scoate la concurs pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată circa 200 de posturi. Se caută asistenţi medicali, asistenţi de laborator, asistenţi medicali farmacie, tehnicieni radiologie, îngrijitori, infirmieri şi brancardieri. Din experienţa concursurilor de angajare anterioare, doar o mică parte din aceste posturi vor fi ocupate. În acest an au mai fost scoate la concurs alte peste 200 de locuri de muncă pentru personalul medical, însă puţine au fost ocupate.

"Sunt 96 posturi de asistenţi medicali şi sunt alte 106 posturi din care 60 de infirmiere, 29 de îngrijitoare şi 17 de brancardieri. Ideea şi rugămintea noastră e să vină la concurs pentru că avem mare nevoie de oameni. Sunt foarte multe posturi vacante. Noi am mai scos în repetate rânduri posturile la concurs, dar din păcate nici adresabilitatea nu a fost precum ne-am fi aşteptat şi nici ocuparea lor nu am reuşit să o facem. Din numărul posturilor pe care le-am scos la concurs în acest an s-au ocupat circa 30%", a declarat Monica Costin, purtătorul de cuvânt al SCJU Cluj.

Pe lângă faptul că numărul candidaţilor este destul de mic, mulţi dintre cei care se prezintă la probe nu deţin nici măcar cunoştinţele necesare pentru a obţine o notă de trecere. "La ultimul concurs pe care l-am avut, cel pentru asistente la secţia de ATI, din 20 de posturi s-au ocupat patru posturi de asistente. La infirmiere când am scos 60 de posturi nu am avut nici măcar pentru fiecare post câte un dosar, deci am avut o prezenţă sub numărul de posturi. Şi după aceea faptul că nu fac lucrări bune, care să primească nota cinci, nota minimă de trecere, nu fac faţă unui minim de cunoştinţe care le sunt cerute la examen. E foarte greu de spus care sunt motivele pentru care se prezintă persoane atât de prost pregătite la concurs. Legat de şcoală... şi frecvenţa la cursuri este destul de scăzută: eu sunt cadru didactic şi, într-un an, doar jumătate din cursanţi se prezintă la ore, iar din aceştia doar jumătate chiar vor să profeseze. Şi meseria este grea, nu se pot face greşeli, pentru că până la urmă e la mijloc viaţa pacientului deci chiar nu ne putem permite", a explicat purtătorul de cuvânt al SCJU Cluj.

Prin faptul că sunt accesibile, foarte mulţi absolvenţi se îndreaptă spre şcolile sanitare postliceale, care în fiecare an scot pe bandă rulantă mii de absolvenţi. Rezultatele finale se văd la concursurile de ocupare a posturilor. Pe de altă parte, cei mai buni în domeniu migrează spre clinicile din străinătate, salariile mici şi condiţiile proaste din spitale fiind printre principalele motive care duc la această situaţie. "Pe de-o parte, mulţi aleg să plece în străinătate. Pe de altă parte, pregătirea teoretică şi practică a celor care dau concursuri de ocupare a posturilor lasă de dorit şi nu reuşesc să întrunească nota minimă de admitere, de ocupare a postului. În ultima perioadă de timp, faptul că numărul şcolilor postliceale a crescut şi candidaţii pot să se înscrie chiar doar cu dosar şi fără Bacalaureat începe să îşi arate efectele. Ori, până în urmă cu patru ani de zile, fără BAC nu aveai ce căuta", a explicat Ştefan Roman, preşedintele Sindicatului Judeţean Sanitas Cluj.

În general, cel mai mare deficit de personal se întâlneşte în rândul îngrijitoarelor, al infirmierelor şi al asistentelor medicale. În toate spitalele din România, managerii se confruntă cu acest fenomen îngrijorător. Spre exemplu la Cluj, la Spitalul Judeţean de Urgenţă, fiecare categorie de personal are un deficit de 20% lipsă raportat la statele de funcţii, respectiv de 50% raportat la normative. "Deficitul de personal faţă de statul de funcţii care e în vigoare se apropie de 20%: pentru asistente avem 1285 de posturi din care avem vacante 212 posturi, la personalul auxiliar (îngrijitoare, infirmiere) avem 665 de posturi, din care libere 126, la medici stăm mai bine în sensul că din 356 de posturi avem vacante 81. Această statistică se referă la statul de funcţii, dacă ne raportăm la normative, deficitul este undeva la jumătate", a declarat Costin.

Lipsa personalului din spitale face ca munca în unitățile medicale din România să devină un calvar şi să fie cu mult îngreunată pentru angajaţii din sistemul medical. În total, în România lipsesc peste 40.000 de angajaţi din sistem, ceea ce poate cauza, în anumite instituţii spitaliceşti, un adevărat haos. Cei care apără drepturile angajaţilor din sănătate spun că din cauza suprasolicitării, multe asistente ajung efectiv în pragul epuizării, iar asta le poate transforma cât ai clipi din personal medical în pacienţi. "Din păcate deficitul de personal se menţine. La această oră cei care sunt în activitate acum sunt nevoiţi să facă munca pe care ar trebui să o facă între patru şi opt persoane, îi suplinesc pe aceştia. Este enorm de solicitant pentru ei şi de asta au şi apărut în ultima perioadă cazuri când în care asistentele medicale pică de pe picioare", a precizat Ştefan Roman.

La rândul lor, asistentele mărturisesc că este dificil pentru ele să lucreze în plus faţă de norma prevăzută. "Celelate asistente care sunt actualmente pe secţie preiau automat atribuţiile celor care lipsesc. Este o sursă suplimentară de stres pe lângă faptul că munca este foarte solicitantă, creşterea normei cum ar veni este o sursă importantă de stres", a precizat o asistentă medicală.