Care sunt următorii paşi pentru Spitalul Regional de Urgenţă Cluj

Care sunt următorii paşi pentru Spitalul Regional de Urgenţă Cluj
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a găzduit, joi, o serie de întâlniri în cadrul cărora au fost analizate aspectele practice şi implicaţiile pe care le presupune construirea viitorului Spital Regional de Urgenţă (SRU).

La şedinţa tehnică au participat, alături de conducerea forului administrativ judeţean, preşedintele comisiei parlamentare de sănătate, senatorul Laszlo Attila, echipa responsabilă de proiect din cadrul Ministerului Sănătăţii, arhitectul şef al judeţului, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei locale şi ai altor entităţi şi structuri implicate în edificarea viitorului SRU.

"Mă bucură faptul că am ajuns în această etapă întrucât proiectul SRU este unul de importanţă majoră pe care l-am susţinut constant, atât în calitate de preşedinte al CJ, cât şi în mandatul de senator.

Acesta va fi, cu certitudine, un centru al excelenţei medicale care va reuni cei mai buni medici din regiune şi cea mai performantă aparatură medicală, motiv pentru care am reafirmat disponibilitatea noastră totală de a ne aduce aportul la construirea lui cât mai rapidă", a declarat preşedintele CJ, Alin Tişe, la finalul întâlnirii cu responsabilul de proiect din Ministerul Sănătăţii, secretarul de stat Cristian Grasu.

Ulterior prezentării de către reprezentanţii CJ a situaţiei concrete existente şi a paşilor deja întreprinşi, accentul a fost pus pe măsurile ce se impune a fi luate, în paralel cu elaborarea studiului de fezabilitate şi, ulterior, cu construcţia propriu-zisă, astfel încât în momentul finalizării acesteia spitalul să poată fi dat în folosinţă imediat şi să funcţioneze în condiţii optime.

S-a făcut o trecere în revistă a tuturor aspectelor relevante, fiind prezentate nivelul de racordare la utilităţi, asigurarea unor rute facile de acces prin redimensionarea celor existente sau prin crearea unora noi, inclusiv a unui heliport, măsurile necesare pentru dezvoltarea transportului public în comun pe ruta Cluj-Napoca - Floreşti, crearea infrastructurii necesare pentru derularea în cadrul spitalului a învăţământului medical.

Avându-se în vedere perioada de câţiva ani necesară în vederea pregătirii unui personal calificat pe toate domeniile, au fost abordate aspecte legate de formarea în domenii relativ deficitare precum traumatologie de urgenţă, mari arsuri, chirurgie cardiacă pediatrică, chirurgie vasculară, radioterapie. Cei prezenţi au fost informaţii în legătură cu faptul că, pe unele specialităţi, ministerul are deja încheiate o serie de parteneriate cu instituţii de profil din străinătate, unde medicii români efectuează stagii de pregătire practică şi schimburi de experienţă.

A fost analizat inclusiv rolul care le va reveni în viitor actualelor spitale clujene, după darea în folosinţă a SRU, relevându-se inclusiv necesitatea dezvoltării în această perspectivă a unor servicii deficitare în prezent, precum cele de îngrijire de lungă durată, îngrijiri paleative, fizioterapie, recuperare medicală, urmând astfel a fi rezolvate o parte din nevoile actuale ale sectorului medical clujean.

În ceea ce priveşte paşii concreţi ce urmează a fi parcurşi în perioada următoare, în cadrul întâlnirii a fost prezentat planul de acţiune în urma căruia spitalul va fi pe deplin funcţional cel târziu în primul trimestru al anului 2023.

Potrivit acordului semnat în luna decembrie 2016 între Ministerul Sănătăţii şi Banca Europeană de Investiţii, a fost alocată suma de 1,5 milioane de euro pentru finanţarea studiilor de fezabilitate a căror elaborare a fost determinată de nevoia de conformare atât la legislaţia românească actuală din domeniul construcţiilor, respectiv al sănătăţii cât şi la ultimele tendinţe europene referitoare la traseul optim al unui pacient.

În februarie Ministerul Sănătăţii a demarat procedura de depunere a ofertelor de către firme specializate de consultanţă în domeniu, urmând ca în luma mai să fie desemnat câştigătorul acestei licitaţii.

Etapa următoare stabilită pentru luna iunie este elaborarea planului de acţiune, urmând ca în septembrie să fie prezentat un plan funcţional definitiv, iar în decembrie să existe deja un studiu de fezabilitate. Astfel, se preconizează ca dosarul final de finanţare să fie depus la Comisia Europeană în perioada februarie-martie a anului 2018, urmând ca semnarea contractului să aibă loc în luna septembrie.

Proiectarea şi execuţia urmează a fi atribuite în primul trimestru din 2019, iar durata preconizată a lucrărilor de construire a celui mai mare spital de urgenţă din Transilvania este de 36 de luni, finalizarea lor fiind stabilită pentru trimestrul I al anului 2022.

Comenteaza