Sfântul Andrei – Ocrotitorul României. Povestea apostolului, tradiții și obiceiuri de 30 noiembrie

Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserică în ziua de 30 noiembrie.

Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor, iar duminică, 30 noiembrie, peste un milion de persoane își sărbătoresc onomastica.

Originar din Betsaida, un mic oraș din Galileea, numele său provine din grecescul „Andreas”, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”. Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petru și fiul lui Iona, pescar din Galileea. Se crede că a fost martor la botezul lui Iisus Hristos și că a fost primul ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.

Apostolul Andrei a trăit, alături de ceilalți apostoli, momentele de suferință și umilință prin care a trecut Mântuitorul înainte de răstignire.

Cum a devenit Sfântul Andrei protectorul românilor

După Înălțarea Domnului, apostolii s-au răspândit pentru a duce credința creștină în lume. Tradiția spune că Sfântul Andrei a ajuns în regiunile din jurul Mării Negre, până în zona Dunării, unde a predicat Evanghelia. El ar fi trăit o perioadă într-o peșteră din Dobrogea, iar misiunea sa ar fi stat la baza formării primelor comunități creștine în rândul geto-dacilor, în spațiul carpato-danubiano-pontic.

Sfintele sale moaște au rămas în episcopia din Paleapatra mulți ani, făcând neîncetat minuni și tămăduind toată boala și toată neputința. Au fost mutate la Constantinopol de împăratul Constanțiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337), iar când a fost prădat Constantinopolul, s-au împărțit sfintele moaște în mâinile binecredincioșilor creștini.

Întrucât acest Sfânt Apostol a adus la lumina cunoașterii lui Hristos pe aceia dintre strămoșii noștri care locuiau în Dobrogea, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește în mod deosebit, ca întemeietor al ei. În anul 1995 Sfântul Sinod a hotărât înscrierea sărbătorii lui cu cruce roșie în calendar.

În februarie 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat pe Sfântul Apostol Andrei ca Ocrotitor al României, iar în anul 2002 a hotărât ca sărbătoarea lui să devină Sărbătoare Națională Bisericească.

În 2012, Parlamentul României a declarat ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, 30 noiembrie, ca sărbătoare legală. 

Tradiții și obiceiuri

Noaptea de Sfântul Andrei este însoțită de numeroase obiceiuri și tradiții străvechi, multe dintre ele provenind din perioada dacică. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub numele de „Ziua Lupului” sau „Gadinetul Șchiop”, deoarece multe dintre credințele legate de această zi au în centru simbolismul lupului, animal sacru pentru daci.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este cel al aflării ursitului. Fetele care vor să își viseze viitorul soț mănâncă turtă foarte sărată înainte de culcare și pun sub pernă un fir de busuioc. Tradiția spune că bărbatul destinat le va apărea în vis aducându-le apă, iar dacă acest lucru se întâmplă, înseamnă că fata se va mărita în anul următor.

O altă practică importantă este punerea grâului la încolțit. În ajunul sărbătorii, grâul se pune într-un vas sau ghiveci și este lăsat să crească până la Anul Nou. Modul în care se dezvoltă până la Revelion prevestește norocul și bunăstarea din anul care vine.

În această zi se fac și previziuni despre vreme. Dacă cerul este senin în noaptea de Sfântul Andrei, se crede că iarna va fi blândă; dacă este înnorat, ninge sau plouă, atunci se anunță o iarnă grea.

Fiind o sărbătoare importantă în România, celebrată de peste un milion de persoane care poartă numele Andrei sau derivate ale acestuia, un alt obicei răspândit este acela de a oferi flori cu ocazia zilei onomastice.