Pregătirile pentru sfințirea Catedralei Naționale - în linie dreaptă

Ultimele lucrări înainte de sfințirea din 26 octombrie a Catedralei Naționale, când Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va sluji la București alături de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, au intrat în linie dreaptă, cu mai puțin de 30 de zile înainte de eveniment.

Potrivit Agenției de Știri Basilica a Patriarhiei Române, toate schelele din interior au fost demontate, au fost realizate toate lucrările de la pictură asumate de echipa de artiști, inclusiv Proscomidiarul și Diaconiconul, micile încăperi din Sfântul Altar, rămânând însă de pictat o suprafață mare în pronaos, în cafasul catedralei și în navele laterale.

'În prezent, pe stâlpii de pe latura sudică a pronaosului sunt montate icoanele celor 22 de sfinți români recent canonizați, ale Sfinților Centenarului, cum îi numește Părintele Patriarh Daniel. Stâlpii de pe latura nordică a pronaosului, de la cota zero până la cota +9, vor fi împodobiți cu reprezentări ale celor 16 femei sfinte canonizate în acest an. Icoanele sfintelor nu vor fi gata pentru slujba de sfințire, dar pentru ceremonie urmează să fie realizate niște meshuri în mărime naturală care reproduc icoanele lor', a informat preotul Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul Monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale și coordonatorul lucrărilor de la Catedrala Națională, citat de Basilica.

O parte importantă a instalației de încălzire, cea din pardoseală, nu este încă realizată, dar la ceremonie vor fi funcționale centralele de tratare a aerului, care suflă aer cald pe grile din tavanul catedralei.

Până cel târziu pe 4 octombrie, va fi complet finalizată și automatizarea celor 27 de uși din bronz ale catedralei, care trebuie să asigure funcționarea scenariului la foc, adică în caz de panică să se deschidă automat. Fiecare ușă cântărește patru tone și este comandată computerizat și dotată cu senzori de proximitate pentru a nu lovi credincioșii.

La exterior sunt aproape gata (85 - 90%) placarea soclului și a catedralei cu piatră de Vrața, precum și placarea cu marmură românească, de Rușchița, a piațetei circulabile din jurul catedralei (la nivelul -2), care are 12 metri lățime.

Se lucrează la placarea piațetei, la turnurile de la poarta principală de vest, dinspre Hotel Marriott, unde se montează tâmplăria și la alveola de la intrarea principală. În paralel, este curățat terenul de reziduuri de șantier și sunt amenajate căile de acces pentru utilajele de pompieri și mașinile de salvare.

'O lucrare aparte este amenajarea studioului unde va fi regia de emisie Trinitas TV pentru ceremonia de inaugurare, 86 de camere video fiind deja instalate în catedrală și se lucrează la iluminarea specială pentru transmisiuni tv care au nevoie de lumină specială', a explicat părintele consilier patriarhal, conform Basilica.

***
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenței de stat în urma războiului din 1877 - 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din București nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toți cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.

După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audiență la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piață a Unirii) care a fost sfințit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naționale, în acest sens sfințind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piața Unirii pe care-l sfințise anterior și Patriarhul Miron Cristea.

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici 'răstignite', dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translatate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Proiectul a fost asumat și de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: 'Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, precum și de către autoritățile administrației publice locale'.

Slujba de așezare a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei Naționale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al șaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârșitul anului 2010 începând lucrările de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului.

Sfințirea altarului Catedralei Naționale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri, iar în piciorul Sfintei Mese sunt așezate lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.

În perioada 25 noiembrie - 2 decembrie 2018 s-au închinat în altar aproximativ 150.000 de persoane.

Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională în 31 mai 2019.

***
Catedrala Națională este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone și aflându-se la o înălțime de 60 de metri.

Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante, 23 metri lățime și 18 metri înălțime.

Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei.

Crucea mare, de șapte metri înălțime și șapte tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 metri.

Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei.