Boboteaza la Cluj: Mii de credincioși au participat la slujba de la Catedrala Mitropolitană

De Bobotează, Mitropolia Clujului a distribuit mii de flacoane cu apă sfințită, în cadrul slujbei oficiate în Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca.

Mii de credincioși s-au adunat marți în fața Catedralei Mitropolitane din Cluj pentru a participa la slujbă și a asculta predica ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Mitropolia a pregătit câteva mii de sticle cu apă care au fost sfințite și distribuite credincioșilor.

Boboteaza, cunoscută și sub denumirile „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania” (termenul grecesc însemnând „descoperire” sau „revelare”), este una dintre cele 12 sărbători creștine importante și marchează faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică. În esență, Boboteaza simbolizează înnoirea spirituală a creștinului.

În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era sărbătorită în aceeași zi cu Botezul, pe 6 ianuarie. Astfel, Boboteaza și sărbătoarea Sfântului Ioan (7 ianuarie) aproape că formează o singură sărbătoare. Ajunul Bobotezei, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, similar cu Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paștilor.

În Ajunul Bobotezei, preoții merg la casele credincioșilor pentru a-i binecuvânta prin stropirea cu apă sfințită, aducând astfel binecuvântarea Sfintei Treimi.

Apa sfințită de Bobotează, numită agheasmă mare, este considerată deosebit de puternică deoarece este sfințită printr-o dublă chemare a Sfântului Duh și chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Această apă nu se strică niciodată, iar prin termenul „agheasmă” se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.

Agheasma mare se obține doar de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, care se poate sfinți în biserică în prima zi a fiecărei luni sau în case, la sfeștanie. De asemenea, agheasma mare poate fi consumată timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, iar pentru utilizarea după această perioadă este necesară aprobarea preotului duhovnic.

În această zi se sfințesc toate apele, iar preotul aruncă o cruce într-un râu, lac sau alt curs de apă. Mai mulți bărbați intră în apă pentru a recupera crucea, iar cel care o scoate va avea noroc pe tot parcursul anului.

Cuvântul de învățătură al ÎPS Andrei

„Praznicul Bobotezei este foarte mare și acum și în istoria noastră, apropiată și îndepărtată.

Nu voi fi lung, dar voi fi rezumativ.

Așa cum repetă de multe ori troparul pe care-l auzim în Iordan, botezându-te tu, Doamne, la Iordan ni s-a descoperit preasfânta trăime.

Domnul Iisus Hristos era în apele Iordanului, era botezat de către Ioan, cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt a coborât în chip de porumbel, iar Tatăl a grăit: ‘Acesta este Fiul meu, prea iubit, de El să ascultați’.

Așa că la Boboteză ni se descoperă preasfânta trăime. Noi creștini avem un singur Dumnezeu, dar întrăit în persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.

Și apoi, la Boboteză, se sfințește firea apelor, apele devin un vehicul purtător de Duhul Sfânt. Cu apă sfințită se va oficia botezul.

La orice botez participăm, vedem că este afundat copilul în apă și ne spune Sfântul Pavel că atunci moare cu Hristos și e scos din apă și înviază cu Hristos.

Este o făptură nouă.

Și tot la Bobotează se sfințește întreg Cosmosul, întreaga natură. De aceea e mare această sărbătoare.

Și încă din primul mileniu, la Sărbătoarea Sfințirii Apei, participa împăratul Bizanțului cu împărăteasa lui, cu toată curtea.

Venind pe firul istoriei, după ce Bizanțul a căzut, în țara românească, la Sfințirea Cea Mare a Apei, participa Domnitorul cu soția sa și cu toată curtea sa.

După ce România a devenit regat, toți regii României erau prezenți rând pe rând la Sfințirea Cea Mare a Apei.

Au rămas imagini până în zilele noastre, cum participa și Carol I, și Ferdinand, și Carol II, și mai ales regele Mihai la Sfințirea Apei de Boboteză.

Sfințirea Apei în București, atunci, se făcea pe malul Dâmboviței. Și astăzi, oficialitățile participă, sau ar trebui să participe, la Sfințirea Cea Mare a Apei, pentru că e o slujbă foarte, foarte importantă.

Este o mărturisire a preasfintei trăini.

Într-o lume atât de încercată, ba de una, ba de alta, avem cu toții nevoie de Dumnezeu. Avem nevoie, pe lângă viața materială, și de o viață spirituală normală.

Gândurile acestea am vrut să vi le pun la suflet.

La Bobotează, pe lângă faptul că s-a descoperit Sfânta Trăime, pe lângă faptul că s-a Sfințit Sfințirea Apelor, zice Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae că botezul nostru creștin e înrădăcinat atât în nașterea Domnului cât și în botezul Domnului.

Pe lângă toate acestea, repet, are loc o Sfințire a Cosmosului întreg.

Și citim lucrurile acestea la Sfântul Pavel, în epistola lui către romani, în capitolul 2.

Cam lucrurile acestea am vrut să vi le pun la suflet în această mare sărbătoare creștină, care e situată la începutul anului, și atunci am și prilejul să vă urez frățiilor voastre, domniilor voastre, un an foarte bun pe care să-l putem prăznui încă multă vreme.

Și vă dorim mulți și fericiți ani!”, a fost Cuvântul de învățătură al ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, rostit marți, 6 ianuarie 2026, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.