Foto P Vântul schimbării produce efecte în toată Europa, de la Milano la Poznan, Brno și Cluj

Noul val - Cum devin zonele industriale inactive cele mai vibrante cartiere ale metropolelor europene

Europa este într-un proces de transformare accelerată, ca răspuns la nevoile unei societăți aflată și ea într-o dinamică fără precedent. Ritmul schimbării este amețitor în marile orașe, unde provocarea este găsirea unor soluții pentru a face loc viitorului, în condițiile în care spațiul pentru proiecte noi este limitat. Sunt numeroase proiecte interesante care valorifică teritoriul existent, finalizate sau în curs de dezvoltare, în toată Europa, iar unele dintre acestea se realizează în România. Vântul schimbării produce efecte uluitoare la Milano, Poznan, Brno și vom arătă cum se scrie viitorul, cu focus pe comunitate, verde, materiale sustenabile, un stil de viață sportiv, educație și cele mai moderne soluții pentru locuire. Ceea ce am constatat că se întâmplă și în România și am luat un exmeplu din Cluj, poate orașul cu cea mai dinamică transformare, puternic ancorat în viitor datorită tinerilor talentați care impun schimbarea „pe repede înainte”.

Trenul schimbării, la Milano

Una dintre cele mai spectaculoase transformări se petrece la Milano, unde un fost sit feroviar devine cea mai vibrantă zonă a Capitalei modei. Proiectul Scalo di Porta Romana, dezvoltat de fondul de investiții imobiliare Porta Romana, se întinde pe 19 hectare și este despre regenerare urbană la superlativ, având ca ancoră un parc central, cu o colină, în jurul căruia gravitează toate celelalte funcțiuni – retail, rezidențial, entertainment. Complexul include și o pădure suspendată, piste pentru bicicliști și alei pietonale, toate amenajate cu gândul la oamenii care-l locuiesc sau vizitează și care trebuie să simtă cât mai puțin presiunea metropolei. De aceea vor fi interzise autovehiculele, traficul auto fiind zero. Dezvoltatorul promite refacerea țesutului urban, fragmentat de activitatea industrială a parcului feroviar timp de peste 100 de ani, prin conectarea nucleului central al orașului cu zona metropolitană. În prima etapă se construiește Satul Olimpic pentru peste 1.400 de sportivi care vor participa la Jocurile Olimpice și Paralimpice de Iarnă din 2026, când Milano va găzdui marele eveniment în tandem cu celebra stațiune Cortina D’Ampezzo. Proiectul presupune o investiție de 180 de milioane de euro, printr-un parteneriat public (Fundația Milano-Cortina) - privat. Ulterior Olimpiadei, satul sportivilor va fi reconvertit într-un campus universitar. Proiectul în sine este sustenabil, dezvoltatorii promițând un impact zero asupra mediului, cu clădiri NZEB, materiale sustenabile, 30% din energie fiind din surse regenerabile.

Reconversie industrială în stil polonez

La Poznan este în dezvoltare un proiect ambițios de regenerare urbană care resuscitează un sit industrial. Fosta fabrică de îmbrăcăminte Modena, odinioară un simbol al industriei poloneze, dar inactivă de mai mulți ani, a făcut loc unui proiect mixt rezidențial – retail, cu o suprafață de 21.000 mp, dezvoltat de compania Cordia din Ungaria. Un veritabil proiect de regenerare urbană a centrului orașului situat pe malul râului Warta, conturat în jurul uneia dintre principalele artere ale orașului, mărginite de platani, în care zonele publice, cu acces la serviciile de la parterul clădirilor, se întrepătrund cu cele private, accesibile exclusiv localnicilor. Un cartier nou, verde, proiectat cu respect față de trecut, în colaborare cu autoritățile responsabile pentru conservarea monumentelor și cu administrația locală.

Brno - Odinioară fabrică de armament, azi proiect multifuncțional

În Cehia, la Brno prinde contur, din inițiativa dezvoltatorului CPI, proiectul Nova Zbrojovka, care propune revitalizarea unui spațiu industrial dezafectat, o fostă fabrică de armament a Imperiului Austro-Ungar. Nova Zbrojovka este despre redarea către comunitate a unei părți a orașului inaccesibilă, de aproape 23 de hectare, o soluție care va susține nevoia de dezvoltare a orașului prin includerea de funcțiuni rezidențial, comercial, office, conectat cu orașul printr-o infrastructură nouă. Noul cartier a prins deja viață, aici fiind organizate numeroase evenimente outdoor în timpul verii, iar o fostă hală, reabilitată, în care pe vremuri se produceau tractoarele Zetor, este cea mai modernă destinație pentru organizarea de evenimente. Ulterior aceasta va fi convertită într-o clădire office.

Noul Cluj – Cultură, natură și entertainment, în locul halelor industriale degradate

La noi în țară, schimbarea destinației unui spațiu industrial anunță să ia o formă interesantă chiar la Cluj. Uzina Carbochim, care a reușit să supraviețuiască vremurilor, chiar și cu prețul reducerii semnificative a activității, a fost retehnologizată și mutată într-un spațiu mai propice desfășurării operațiunilor sale. Toate aceste schimbări s-au făcut fără întreruperea activității, astfel că azi fabrica funcționează în noi locații, mult mai moderne și cu tehnologii actuale, și este în continuare cel mai mare producător de abrazivi industriali din țară.
Terenul eliberat, de aproximativ 14 hectare, care până acum a fost total inaccesibil clujenilor, va fi scena celui mai ambițios proiect de regenerare urbană derulat până acum în România, o investiție de o jumătate de miliard de euro a grupului Iulius. Acesta propune un proiect multifuncțional, cu o ancoră verde de 5,2 hectare ce va integra și Someșul. Focusul va fi pe natură, cultură și entertainment, funcțiuni care să adreseze stilul de viață al clujenilor și care să aducă noutăți pe care locuitorii le așteaptă. Proiectul este o soluție la nevoia de dezvoltare a orașului prin aceea că adaugă un teren până acum inaccesibil, propice valorificării imobiliare. În plus, vine „la pachet” cu o restructurare a infrastructurii din zonă, astfel încât să completeze atât un ecosistem verde creat deja prin parcurile existente pe ambele maluri de râu, cât și să creeze conexiuni care răspund aspirațiilor orașului și locuitorilor privind mobilitatea. Concret, prin proiect se crează un pod rutier cu patru benzi, două poduri pietonale care leagă malurile râului și deschid fosta incintă către publicul larg, piste de bicicletă, lărgirea străzilor ce delimitează arealul și o direcție integrată de proiect pietonal.