Primăria Cluj-Napoca răspunde raportului Curții de Conturi: peste 60 de milioane de lei recuperați din avansurile pentru metrou

Primăria municipiului Cluj-Napoca a transmis o serie de clarificări după constatările formulate de Camera de Conturi Cluj în cadrul raportului de audit financiar, precizând că majoritatea aspectelor semnalate au fost deja corectate sau sunt în curs de remediere conform prevederilor legale și contractuale.

Potrivit administrației locale, provizioanele în valoare de 102,8 milioane de lei au fost corectate prin preluare la venituri în anul 2025. De asemenea, active fixe în curs de execuție, în sumă de peste 98,2 milioane de lei, au fost transferate în categoria activelor fixe corporale.

Reprezentanții municipalității au anunțat și corectarea unei erori privind supraevaluarea datoriilor curente din bilanțul contabil, în valoare de 2,28 milioane de lei.

În ceea ce privește investițiile publice, Primăria a precizat că mai multe sume plătite anterior au fost recuperate în 2025. Printre acestea se numără:

• 469.274 lei pentru lucrări de modernizare a străzilor Valea Chintăului și pentru Centrul rezidențial destinat persoanelor vârstnice;
• 60.242 lei pentru proiectele Renovare Creșă Veronica și Parc Zorilor;
• 128.522 lei reprezentând ajustări de preț neincluse contractual pentru Bazinul de înot Borhanci și alte imobile;
• 26.151 lei de la RADP Cluj-Napoca pentru întreținerea străzilor;
• 55.896 lei pentru proiectele Centre de colectare (Runda I) și Grădinițele Lizuca.

Un capitol distinct al clarificărilor vizează proiectul metroului clujean. Administrația locală susține că avansul acordat pentru realizarea Magistralei I de metrou este finanțat din fonduri externe nerambursabile și se recuperează gradual, conform prevederilor contractuale și legislației în vigoare.

Potrivit Primăriei, până la data de 27 mai 2026 a fost recuperată suma de peste 60,4 milioane de lei din avansurile acordate constructorului, iar diferența urmează să fie recuperată până la finalizarea contractului, prin reținerea a 25% din valoarea fiecărei situații de lucrări.

Municipalitatea mai arată că plățile efectuate către constructor au respectat prevederile H.G. nr. 1/2018 și ale Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006 privind finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile.

Referitor la patrimoniul municipiului, administrația locală precizează că din cele 1.822 de clădiri și terenuri aflate în domeniul privat au fost eliminate din evidențele contabile bunurile restituite, vândute sau demolate, cu excepția celor pentru care este necesară clarificarea situației juridice.

Primăria susține că procesul de actualizare a patrimoniului implică documentații cadastrale complexe, verificări tehnice și juridice, precum și analiza unor evidențe istorice incomplete, inclusiv din perioada anterioară anului 1989.

„Menținerea unor poziții în analiză nu reprezintă o omisiune, ci o măsură de protejare a drepturilor patrimoniale ale municipiului până la clarificarea completă a regimului juridic”, se arată în punctul de vedere transmis de administrația locală.

Totodată, reprezentanții municipalității subliniază că observațiile Curții de Conturi vizează aspecte tehnice ale evidenței patrimoniale și că acestea nu au generat prejudicii bugetare. Procesul de inventariere și actualizare a patrimoniului public continuă, cu prioritate pentru terenurile și imobilele necesare marilor proiecte publice.