Ziua în care Băsescu a pierdut dar a câştigat

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) a decis pentru a doua oară că pragul de 30% prezenţă la vot pentru validarea referendumului este constituţional. Însă, prin amânarea verdictului, şansele organizării, pe noua lege, a referendumului pentru revizuirea Constituţiei simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale tind spre zero.

Deşi şi-a văzut sesizarea respinsă de CCR, se poate spune că preşedintele Traian Băsescu şi-a atins scopul, doarece, în acest moment, şansele de realizare a planului USL de organizare a referendumului pentru revizuirea Constituţiei conform prevederilor noii legi simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale de anul viitor sunt extrem de mici. Conform prevederilor Legii Fundamentale, viitorul preşedinte al României va trebui să depună jurământul în faţa plenului Parlamentului în 21 decembrie 2014, pentru a-şi începe mandatul în ziua în care se încheie, constituţional mandatul lui Traian Băsescu. În aceste condiţii, primul tur al alegerilor prezidenţiale poate fi organizat cel târziu în 30 noiembrie, astfel încât, după cele două săptămâni legale, în 14 decembrie să fie organizat turul doi, numărarea voturilor, soluţionarea eventualelor contestaţii şi validarea rezultatelor urmând a fi realizate într-o singură săptămână, astfel încât în 21 decembrie câştigătorul să poată depune jurământul ca preşedinte al României.

Potrivit deciziei 334/26.06 2013 a CCR prevederile noii legi a referendumului devin aplicabile abia la un an de la intrarea în vigoare, adică de la momentul publicării legii în Monitorul Oficial. Astfel, pentru a putea organiza în 30 noiembrie 2014 referendumul pentru revizuirea Constituiţiei potrivit prevederilor noii legi (cu prag de validare de doar 30% prezenţ la vot), legea va trebui publicată în Monitorul Oficial cel târziu în 30 noiembrie 2013. Ceea ce înseamnă că tot până la acel termen ar trebui ca preşedintele s-o promulge. Conform Constituţiei, preşedintele e obligat să promulge legea în termen de zece zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei de constituţionalitate, ceea ce înseamnă că, pentru a-l obliga pe Traian Băsescu să promulge legea până în 30 noiembrie, decizia CCR va trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial până cel târziu în 20 noiembrie. Numai că, o deciziei a CCR nu se publică în Monitorul oficial şi nu devine executorie decât însoţită de motivare, ceea ce ar însemna că judecătorii Curţii ar avea la dispoziţie mai puţin de o săptămână de la momentul anunţării deciziei. Or, în repetate rânduri au trecut săptămâni între anunţarea deciziei şi publicarea motivării. Cu alte cuvinte, dacă până miercuri 20 noiembrie, judecătorii CCR nu elaborează motivarea deciziei de ieri, preşedintele Băsescu va putea amâna promulgarea noii legi a referendumului astfel încât guvernul să nu mai poată organiza referendumul pentru revizuirea Constituţiei, cu prag de 30%, simultan cu primul tur al prezidenţialelor.

Doi jurişti consultaţi de ZIUA de CLUJ au admis că USL ar avea totuşi o portiţă legală, care le-ar permite organizarea simultană a celor două scrutine, chiar dacă Traian Băsescu ar profita la maxim de timpul permis de Constituţie pentru promulgarea legii referendumului. Conform Constituţiei, mandatul unui preşedinte începe în ziua depunerii jurământului, durează cinci ani şi nu poate fi prelungit decât prin lege organică şi doar în caz de război sau catastrofă. Totuşi, în Legea Fundamentală se mai spune că preşedintele îşi exercită mandatul până în momentul în care preşedintele nou ales depune jurământul. Cu alte cuvinte, preşedintele nou ales nu poate depune jurământul înaintea expirării mandatului celui vechi, adică înainte de 21 decembrie, dar nu există nici o prevedere constituţională sau legală care să interzică depunerea jurământului la un moment ulterior datei de 21 decembrie, Traian Băsescu urmând să-şi exercite prerogativele de preşedinte, chiar dacă mandatul constituţional i s-a încheiat, până în momentul în care noul preşedinte va depune jurământul. Altfel spus, dacă guvernul ţine neapărat ca referendumul constituţional să se desfăşoare simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, nu există nici o normă legislativă care să împiedice amânarea organizării alegerilor prezidenţiale până când noua lege a referendumului va putea produce efecte.

Cu toate acestea, senatorul PNL Marius Nicoară mai trage nădejde că lucrurile vor evolua conform calendarului dorit de USL. „Într-adevăr, lucrurile sunt la limită, dar eu sper ca şi judecătorii CCR şi Traian Băsescu să înţeleagă că ocupă poziţiile pe care le ocupă pentru a respecta legea, dar şi pentru a ajuta legea", a declarat Nicoară. La rândul său, senatorul PSD Alexandru Cordoş admite că vor fi găsite soluţiile legale pentru ca cele două scrutine să fie organizate simultan. „E clar că au dus-o la limită, iar anunţarea atât de târzie a deciziei a confirmat implicarea politicului în deciziile CCR. Au tras de timp pentru un joc politic, vrând să pună frână demersului perfect legal şi legitim de a organiza referendumul pentru Constituţie simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Dar sunt convins că vom găsi soluţiile legale, chiar în interiorul acestui termen strâns, astfel încât cele două scrutine să poată fi organizate simultan", a declarat Cordoş.

Aflat în faţa celei de-a doua respingeri a contestaţiei formulate pentru întâia oară de partidul său, vicepreşedintele PDL, senatorul Alin Tişe admite că decizia Curţii trebuie respectată. „Deciziile CCR se execută şi nu se discută. Şi această decizie trebuie respectată şi pusă în practică. Spre deosebire de alte partide, PDL nu va critica deciziile CCR care nu convin propriilor interese, pentru că ar însemna să nu respecte statul de drept", a comentat Tişe. În schimb, liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, a remarcat consecvenţa Curţii. „E OK, în sfârşit judecătorii CCR îşi menţin o poziţie exprimată anterior, confirmând, practic, verdictul dat astă-vară", a declarat Mate.