Viktor Orbán, premier pentru a patra oară consecutiv. Ce urmează pentru Ungaria

Învingătorul alegerilor de duminică din țara vecină va trebui să facă faţă multor provocări precum încetinirea creşterii economice, creşterea inflaţiei şi venirea a sute de mii de refugiaţi din Ucraina, dar şi riscul ca Ungaria să ajungă izolată.

Conservatorul naţionalist Viktor Orban a câştigat detaşat alegerile parlamentare din 2022, obţinând cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru cu 53% (cu 5% mai mult decât a obţinut la alegerile din 2018), relatează The Guardian.

El a mai fost prim-ministru între anii 1998 şi 2002. Principalul său oponent, independentul Péter Márki-Zay a obţinut doar 35%, în ciuda sprijinului acordat de cea mai mare alianţă electorală alcătuită vreodată în istoria Ungariei - Uniţi pentru Ungaria.

Pentru celelalte state membre UE, realegerea sa stârneşte îngrijorare. Excesul de putere, viziunea sa ultranaţionalistă şi bunele relaţii cu Rusia l-ar putea transforma într-un al doilea dictator din Europa după Alexandr Lukaşenko.

Viktor Orban este preşedintele partidului conservator maghiar numit Fidesz – Alianţa Civică Maghiară, şi prim-ministrul Ungariei din 2010 încoace.

Iată ce o aşteaptă pe Ungaria în următorii 4 ani după tendinţele guvernării Orban din mandatele anterioare, conform CNBC.

1. Legăturile cu Rusia se vor întări...până la un moment dat

Orban s-a lăudat adesea cu relaţia sa strânsă cu preşedintele rus Vladimir Putin şi tocmai această legătură a devenit o provocare majoră pentru campania electorală a partidului său de guvernământ Fidesz. Au existat acorduri comerciale şi energetice între cele două naţiuni în ultimul deceniu.

Ungaria şi-a crescut ponderea importurilor de gaze naturale ruseşti, de la 9,070 milioane de metri cubi în 2010 la un maxim de 17,715 milioane de metri cubi în 2019, potrivit Eurostat. 85% din rezervele de gaz ale Ungariei provin din Rusia. Ungaria a fost prima naţiune din UE care a cumpărat vaccinul rusesc Sputnik anti-Covid-19, chiar dacă nu a fost aprobat de autorităţile de reglementare europene. E

ste o problemă - din cauza sancţiunilor încasate, Federaţia Rusă ar putea intra în incapacitate de plată şi este o chestiune de timp până când infrastructura sa energetică va deveni nefuncţională.

2. Va menţine Ungaria neimplicată în conflictul ruso-ucrainean

Deşi Orban a rămas loial Uniunii Europene în urma invadării Ucrainei de către Rusia şi a încercat să-şi minimizeze legăturile cu Putin, el a transmis alegătorilor săi că „Ungaria trebuie să rămână în afara acestui conflict”.

Ungaria este printre puţinele ţări membre NATO care nu a acordat niciun ajjutor Ucrainei. De altfel, Viktor Orban îl desemnase pe Volodîmîr Zelenski, preşedintele Ucrainei, drept unul dintre cei mai de temuţi adversari ai Ungariei alături de miliardarul George Soros.

3. Va continua să refuze imigranţii proveniţi din zone de război

În vreme ce ţările vest-europene şi-au relaxat politicile în privinţa imigraţiei din afara spaţiului Uniunii Europene, Ungaria a devenit foarte neprimitoare. La fel ca şi în 2015 când a refuzat să găzduiască imigranţii sirieni şi irakieni care au fugit din calea terorii provocată de Statul Islamic în Orientul Mijlociu şi Apropiat, Viktor Orban va proceda similar în privinţa imigranţilor ucraineni - nu-i va primi.

Ungaria şi-a consolidat graniţa cu Serbia, construind garduri de sârmă ghimpată. Dacă prima oară avea un sens pentru că el se considera un protector al creştinităţii de vreme ce imigranţii sirieni şi irakieni erau de religie musulmană şi îi bănuia de terorism şi radicalism islamic, nu-i primeşte pe imigranţii ucraineni care sunt creştini. În Ungaria, majoritatea populaţiei este de confesiune romano-catolică. În Ucraina, confesiunea majoritară este creştinismul ortodox.

Aşadar, ar putea fi vorba despre conflictul milenar dintre catolicism şi ortodoxie, având în vedere că Viktor Orban este un catolic convins? El şi-a motivat decizia de a nu primi imigranţii ucraineni într-un interviu pentru Al-Jazeera: „Nu trăim într-un Vest confortabil, trăim în mijloc, cu multe dificultăţi, nu doar acum, ci de-a lungul istoriei noastre, aşa că suntem capabili să facem diferenţa dintre cine este migrant şi cine este refugiat”.

El a adăugat: „Migranţii sunt opriţi. Refugiaţii pot primi tot ajutorul”. Ungaria a primit 100.000 de refugiaţi ucraineni au traversat Ucraina, fiind găzduţi de o misiune umanitară bine organizată, dar imigranţii au fost refuzaţi.

4. Va controla justiţia

După aderarea la UE în 2004, Budapesta a fost adesea în conflict cu Bruxelles-ul. Fostul stat comunist a fost adesea criticat pentru că caută să-şi afirme influenţa asupra instanţelor, presei şi altor instituţii independente. Partidul său Fidesz încă deţine un control strict asupra presei de stat, iar la campaniile electorale anterioare au propagat mesaje protecţioniste, naţionaliste şi anti-imigraţie.

Andrius Tursa, consilier pentru Europa Centrală şi de Est la firma de consultanţă Teneo, consideră că învingătorul alegerilor de duminică va trebui să facă faţă multor provocări precum încetinirea creşterii economice, creşterea inflaţiei şi sute de mii de refugiaţi care intră în ţară din Ucraina.

5. Ungaria riscă să nu mai primească fonduri europene

Încă din 2015, pentru că guvernul Orban a refuzat să găzduiască imigranţii musulmani fugiţi din calea războiului, Ungaria a fost vizată de activarea Articolului 7. În cazul activării Articolului 7, Ungaria nu va mai primi fonduri europene.

În 2018, Parlamentul European votat ca Ungaria să fie sancţionată pentru încălcarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene (respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor).

În 2020, Parlamentul Ungariei a aprobat un proiect de lege pentru ca starea de urgenţă să fie pe termen nedeterminat, invocând pandemia ca pretext. Orban a reuşit astfel să controleze informaţia şi presa de stat pentru a împiedica "propagarea informaţiilor înşelătoare".

Totodată, Viktor Orban este homofob convins şi este împotriva căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex şi împotriva educaţiei sexuale în şcoli, organizând referendumull pe educaţie pe 3 aprilie 2022, simultan cu alegerile parlamentare. Rezultatul referendumului ce va decide soarta persoanelor homosexuale din Ungaria urmează să fie afişat după numărarea voturilor.