Scandal diplomatico-funerar între România şi Ungaria

Preot, scriitor, ziarist şi filozof, Nyiro Jozsef s-a născut în Transilvania în 1889 şi a murit în Spania în 1953. Autorităţile maghiare au încercat să-i readucă rămăşiţele şi să le reînhumeze în Ţinutul Secuiesc. Activitatea politică de orientare fascistă a lui Nyiro a determinat autorităţile române să blocheze, deocamdată, această acţiune.

Autorizată de primarul din Odorheiu Secuiesc, anulată apoi de prefectul judeţului Harghita, ceremonia de reînhumare a rămăşiţelor poetului maghiar s-a transformat într-una de comemorare. La blocarea reînhumării a pus umărul şi Guvernul României, care a interzis introducerea în ţară a rămăşiţelor poetului, iar prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dar şi prin vocea premierului Victor Ponta a anunţat că se opune acestei ceremonii deoarece Nyiro a fost un colaborator al regimului fascist şi un notoriu extremis antisemit şi antiromân, motiv pentru care tentativa autorităţilor maghiare a fost contestată şi de organizaţii internaţionale evreieşti. De aici până la declanşarea, deocamdată doar la nivel de declaraţii, a unui conflict diplomatic n-a mai fost decât un pas. Prezent la Odorheiu Secuiesc, preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, a lansat un atac extrem de dur la adresa guvernului român. "A fost foarte surprinzător comportamentul neprietenos, necivilizat şi barbar al noului guvern român de a-i refuza lui Nyiro posibilitatea de a se odihni în pământul natal (...) Putem să observăm o serie de reacţii isterice, paranoide şi comice din partea noului guvern român", a spus Kover. Totuşi, el a precizat că nu se poate vorbi de un incident diplomatic, deşi tentativa de reînhumare a fost o iniţiativă a Parlamentului şi a Ministerului Afacerilor Externe ale ţării vecine, în colaborare cu Partidul Civic Maghiar (PCM) din România.

Preşedintele PCM Cluj, Csep Sandor, s-a declarat "revoltat" de reacţia autorităţilor române. "M-a revoltat această acţiune a autorităţilor, realmente nu-i înţeleg, e vorba de un om mort de jumătate de secol. Consider că autorităţile româneşti şi-au dat un autogol. Chiar şi românii de bun-simţ sunt revoltaţi, am vorbit cu mulţi români şi nici ei nu înţeleg. Nu-i adevărat că a fost antisemit sau antiromân. Numai cine nu i-a citit lucrările poate crede asta. Oricum, întâmplarea asta nu face bine relaţiilor cu Ungaria, relaţii care s-au dezvoltat foarte frumos în ultima vreme", a comentat Csep.

Ceva mai puţin "revoltat" este preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente. El a reluat o comparaţie pe care o făcuse şi Kover. "Eu aş face diferenţa între omul politic şi poet. Eu nu-l condamn pe Mircea Eliade că a fost legionar. Cred că în această poveste am greşit cu toţii, pentru că nu trebuia să folosim o reînhumare în scopuri politice. Nu ştiu ce se va întâmpla în continuare pentru că nu m-am ocupat de acest subiect, m-am ocupat de problemele din judeţul Cluj", a comentat Mate. Vicepreşedintele regional al PPMT, Gergely Balazs, a refuzat să facă vreun comentariu, precizând că n-a urmărit evoluţia evenimentelor.

Preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, e categoric. "Cred că e o nouă tensiune creată artificial de maghiari. Lucrurile din punct de vedere istoric cred că au fost clarificate, iar Ministerul Afacerilor Externe şi-a făcut datoria şi sunt convins că îşi va face în continuare datoria", a comentat Lăpuşan. La rândul său, vicepreşedintele PDL Cluj, deputatul Petru Călian, apreciază că rămăşiţele lui Nyiro n-au ce căuta în pământ românesc. "Personal, sunt împotriva intenţiilor Ungariei. Trebuie ţinut cont de reacţiile interne, dar şi internaţionale. Cred că poate fi găsită o soluţie echilibrată care să nu presupună înhumarea, dar să nu se ajungă nici la incidente diplomatice", a afirmat Călian. În opinia sa, o astfel de "soluţie echilibrată" ar fi neacordarea dreptului de înhumare, explicată însă părţii maghiare pe bază de "documente şi acte".