Remus Lăpușan, deputat de Cluj: „România nu mai poate plăti prețul unei guvernări care a adâncit nesiguranța economică și socială”

Parlamentul României va dezbate și va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, marți, 5 mai 2026.

Deputatul Remus Lăpușan consideră că acest vot este unul de responsabilitate față de milioanele de români care au resimțit în ultimele luni efectele unei „guvernări construite aproape exclusiv pe austeritate, creșteri de taxe, blocaje administrative și lipsă de perspectivă economică”.

„Mi-a fost adresată de foarte multe ori întrebarea dacă susținerea acestei moțiuni este justificată în condițiile în care am făcut parte din aceeași formulă de guvernare. Răspunsul este unul simplu: am încercat constant să limităm măsurile excesive și să protejăm cât s-a putut categoriile vulnerabile, economia reală, investițiile și veniturile populației.

Dacă nu am fi intervenit, TVA ar fi fost împinsă la 24%; contribuția la sănătate s-ar fi aplicat inclusiv pensiilor minime, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază și plafonarea prețurilor la utilități nu ar fi fost menținute, salariul minim nu ar fi crescut, sprijinul pentru fermieri și transportatori ar fi lipsit, investițiile locale ar fi fost stopate, iar reducerile de personal din administrație și din sectoare esențiale ar fi fost mult mai severe.

Au existat numeroase momente în care anumite decizii au fost doar temperate, amânate sau corectate pentru a reduce impactul social. Cu toate acestea, realitatea ultimelor luni arată clar că România a fost împinsă într-o zonă de nesiguranță economică și socială care nu mai poate continua”, a afirmat Lăpușan.

Potrivit social-democratului, motivele care justifică susținerea moțiunii de cenzură sunt concrete și țin de efectele grave produse asupra nivelului de trai, asupra economiei și asupra stabilității sociale. Cele 25 de motive care au impus necesitatea unei schimbări a modului de guvernare sunt următoarele:

1.     Inflația generală a ajuns aproape de pragul de 10%, mult peste media europeană.

2.     Prețurile la alimente au crescut accelerat, într-un ritm dublu față de perioada anterioară.

3.     România a ajuns între statele cu cea mai mare inflație alimentară din Uniunea Europeană.

4.     Povara austerității a fost transferată asupra românilor cu venituri mici și medii.

5.     Puterea de cumpărare a salariaților a suferit una dintre cele mai severe scăderi din ultimii 15 ani.

6.     Pensionarii au resimțit cea mai puternică diminuare a valorii reale a pensiilor din ultimele decenii.

7.     Consumul intern a intrat într-o scădere constantă.

8.     Peste 54.000 de salariați și-au pierdut locurile de muncă în timpul acestei guvernări.

9.     Povara măsurilor de austeritate a fost așezată pe umerii celor mai vulnerabili români, fără rezultate economice proporționale.

10.  Agricultura a fost pusă sub presiune prin întârzierea măsurilor de sprijin pentru costurile de producție.

11.  România a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere economică.

12.  Țara noastră a coborât dramatic în clasamentele europene privind ritmul de creștere economică.

13.  Încrederea în economia națională a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.

14.  Investițiile publice au fost reduse exact într-un moment în care economia avea nevoie de susținere.

15.  Creșterea taxelor nu a produs efectele promise în reducerea deficitului bugetar.

16.  Producția industrială a înregistrat scăderi care anunță o criză economică mai profundă.

17.  Sectorul turismului și al serviciilor a început să resimtă efecte severe de blocaj.

18.  Întreprinderile mici și mijlocii au fost sufocate de taxe și de lipsa programelor reale de sprijin.

19.  Austeritatea a fost aplicată în principal asupra muncii și a veniturilor populației.

20.  Consolidarea bugetară a fost afectată de artificii contabile și de lipsa transparenței.

21.  Deciziile bugetare au fost întârziate nejustificat, blocând investiții și proiecte publice.

22.  A fost prezentat un buget nerealist și lipsit de suficientă protecție socială.

23.  Retorica alarmistă privind economia a amplificat neîncrederea și costurile financiare.

24.  Lipsa reformelor structurale a fost înlocuită cu improvizație și măsuri administrative de moment.

25.  În locul unui plan coerent de dezvoltare, România a primit luni întregi de teamă, incertitudine și blocaj economic.

„Acestea nu sunt simple argumente politice, ci realități economice și sociale pe care românii le-au simțit direct în facturi, în coșul zilnic, în nesiguranța locului de muncă și în diminuarea constantă a nivelului de trai.

Moțiunea de cenzură reprezintă astăzi necesitatea firească de a opri o direcție de guvernare care a adâncit tensiunile sociale și a amplificat nesiguranța economică. România are nevoie de stabilitate, de investiții, de protejarea puterii de cumpărare și de măsuri care să redea încrederea mediului economic și a cetățenilor.

Voi vota această moțiune pentru că nu mai putem cere românilor să plătească la nesfârșit prețul unei guvernări care a produs mai multă austeritate decât dezvoltare”, a conchis Lăpușan.