Reforma finanţării partidelor nu l-a convins pe Iohannis

Juriştii preşedintelui au înşiruit aproximativ zece observaţii pentru care au cerut reanalizarea proiectului de lege, majoritatea ţinând mai degrabă de tehnica legislativă. Ies în evidenţă, însă, două dintre acestea care dau de înţeles că in stituţia prezidenţială apreciază că autorii modificărilor aduse legii n-au mers până la capăt în privinţa scopului urmărit, cel de a decupla mediul politic de cel economic.

Documentul emis de Cotroceni cere eliminarea „portiţei" care permite partidelor să primească împrumuturi, chiar şi în numerar, de la persoane fizice sau persoane juridice altele decât instituţiile de credit, „portiţă" care, odată accesată, ar anula practic toate efectele pozitive urmărite de proiect. „Posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice - altele decât instituţiile de credit (supuse supravegherii prudenţiale şi unor cerinţe minime de administrare a riscurilor nerambursării împrumuturilor) - poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi, a căror restituire nu va fi solicitată)", se spune în documentul emis de la Cotroceni. Mai simplu spus, aceasta ar fi „portiţa" care ar permite, în continuare, oamenilor de afaceri să-şi cumpere influenţă politică.

Iohannis mai contestă eliminarea Curţii de Conturi dintre instituţiile abilitate să verifice circuitele financiare din mediul politic, lăsând această sarcină exclusiv în cârca Autorităţii Electorale Permanente, cu inspectori evident mult mai puţin calificaţi în domeniu. Nu lipsesc, e adevărat, nici argumentele contra finanţării de la stat a campaniilor electorale, cum ar fi lipsa unui studiu de impact asupra bugetului naţional sau a unei dezbateri publice.

Membru al comisiei de cod electoral, senatorul PNL Alin Tişe, nu pare a agrea foarte tare observaţiile preşedintelui. Spre exemplu, el nu e dispus să elimine posibilitatea recurgerii la împrumuturi de la persoane fizice sau juridice altele decât instituţiile de credit, propunând o altă soluţie. „Atunci am putea stabili un plafon maxim pentru donaţii şi împrumuturi împreună şi, în acest fel nu mai contează dacă e donaţie sau împrumut, pentru că oricum nu vor putea depăşi acel plafon", a spus Tişe. În schimb, el apără cu toate puterile soluţia finanţării exclusiv de la buget a campaniilor electorale. „Cum scapi de dependenţa de mediul de afaceri, dacă nu dai partidelor surse alternative de finanţare? Or, prin finanţarea de la buget tocmai asta vrem, să rupem odată pentru totdeauna legătura dintre mediul politic şi mediul de afaceri. Categoric vom analiza în comisie toate observaţiile preşedintelui, dar, de principiu, eu sunt pentru finanţarea campaniilor electorale de la stat, limitarea afişajului electoral doar la panourile oficiale şi, cum spuneam, se pot plafona şi împrumuturile, nu numai donaţiile", a afirmat Tişe.