PSD şi-a făcut un Cod Etic după chipul şi asemănarea sa

După cacealmaua aparentei debaronizări a partidului (în realitate baronii locali căpătând mai multă putere de decizie la vârful partidului, odată cu transferul de prerogative dinspre BPN spre Comitetul Executiv şi transformarea Consiliului Naţional în cafenea dedicată şuetelor politice), marele „reformator" Liviu Dragnea e gata să mai arunce o găleată de praf în ochii românilor, acum, în prag de an electoral.

El şi-a adunat Comitetul Executiv la Negreşti-Oaş pentru ceea ce a anunţat a fi „o primă lectură" a noului Cod Etic al partidului, document care până acum a lipsit din arhiva PSD. Numai că, în forma sa actuală, primul posibil Cod Etic al PSD e mai îngăduitor cu corupţii partidului chiar şi decât celebra rezoluţie adoptată de Consiliul Naţional în martie, potrivit căreia membrii PSD îşi pierdeau automat funcţiile administrative sau politice sau chiar calitatea de membri în funcţie de faza în care se afla o eventuală acţiune penală îndreptată împotriva lor.

Conform rezoluţiei din martie, social-democraţii membri ai guvernului sau ai conducerii parlamentului îşi pierd funcţiile dacă sunt urmăriţi penal în dosare de corupţie. Un membru PSD trimis în judecată pentru fapte de corupţie îşi pierde nu numai funcţia în care a fost numit cu sprijinul partidului ci e şi suspendat din funcţia politică în care, eventual, a fost ales. Membri condamnaţi în primă instanţă îşi pierd funcţia din partid şi sunt suspendaţi din calitatea de membru PSD, iar cei condamnaţi definitiv sunt excluşi din partid. Ei bine, potrivit proiectului de Cod Etic, lansat vineri, nici dacă eşti condamnat definitiv pentru fapte de corupţie, nu e sigur că vei fi sancţionat de partid.

Potrivit acestui nou document, în cazurile prezentate mai sus, în funcţie de nivelul funcţiei adminsitrative sau politice deţinute de cel în cauză, Comisia Judeţeană sau Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj poate propune o sancţiune (sancţiunile nemaifiind clar diferenţiate în funcţie de faza acţiunii penale), decizia privind oportunitatea sancţionării precum şi a sancţiunii aplicate aparţinând Biroului Permanent Judeţean (BPJ) sau Naţional (BPN), eventuala sancţionare a membrilor BPJ fiind decisă de BPN, în cazul membrilor BPN, prerogativa sancţionării aparţinând Comitetului Executiv Naţional.

Cu alte cuvinte sancţionarea unui membru implicat în fapte de corupţie depinde de voinţa membrilor conducerii. În cazul senatorului clujean Alexandru Cordoş, împotriva căruia s-a început urmărirea penală pentru fapte de corupţie, oricum nu se vor mai aplica prevederile noului Cod Etic, întrucât el s-a autosuspendat din partid şi, automat din toate funcţiile deţinute.

De remarcat este şi faptul că, la fel ca rezoluţia din martie, şi actualul proiect de Cod Etic vorbeşte de posibila sancţionare doar a celor implicaţi în dosare de corupţie, adică, potrivit Codului Penal, doar a celor acuzaţi de luare sau dare de mită, de trafic de influenţă sau de abuz în serviciu. Cu alte cuvinte potrivit noii conduceri roşii, un eventual ministru sau lider naţional PSD urmărit penal sau chiar condamnat pentru viol, pedofilie, omor, furt sau, de ce nu, fals în înscrisuri private (17 acte materiale), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani (deşi ultimele trei sunt considerate infracţiuni asimilate corupţiei), ori fraudarea referendumului, ar putea rămâne, bine merci, atât membru al Guvernului României, cât şi, eventual, şef al partidului.