Programul de guvernare asumat de Luca Niculescu / Nu mai cresc salariile pentru bugetari de la 1 ianuarie 2027

Potrivit programului de guvernare 2026-2028 depus de Luca Niculescu, guvernarea se va concentra pe execuție: direcții clare, măsuri concrete și rezultate pe care cetățenii le pot verifica.

Niculescu a afirmat că, în primele luni, Guvernul pe care îl va conduce se va concentra asupra lucrurilor precum rectificarea bugetară.

"În primele luni ne vom concentra asupra lucrurilor care nu mai pot aștepta: rectificarea bugetară, pentru a evita blocaje în funcționarea spitalelor, în aprovizionarea cu medicamente și în plățile către primării și firme; adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului; sprijinirea persoanelor vulnerabile în fața facturilor din această iarnă; relansarea economiei, susținerea întreprinderilor românești și îmbunătățirea colectării veniturilor la buget; consolidarea apărării și securității țării", a transmis Luca Niculescu. 

Programul de guvernare asumat de premierul desemnat Luca Niculescu presupune un deficit bugetar 5,2% din PIB pentru 2027 și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027. 

”Trecem de la o economie bazată pe import pe forță de muncă ieftină la una bazată pe producție internă, inovare tehnologie de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă: reducem deficitul prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună, combaterea marii evaziuni, protejând investițiile, producția și puterea de cumpärare. Obiectivul este o economie mai puternicä, capabilă să susțină un deficit mai mic și o datorie sustenabilă”, este menționat în programul de guvernare. 

Cele mai importante prevederi:

• Deficit de 5,2% din PIB (ESA) în 2027, adică deficit cash de aproximativ 110 miliarde lei.
• Predictibilitate fiscală. Fără modificări fiscale surpriză; măsurile temporare rămân temporare.
• IMCA se elimină de la 1 ianuarie 2027, cu impactul inclus în buget și fără nicio prorogare.
• Pensiile se indexează „prudent” începând cu 2027 – procentul nu a fost indicat, însă cheltuielile cu asistența socială rămân sub plafonul de 12,2% din PIB.
• Niciun alt drept social nu se indexează peste creșterea PIB nominal.
• Revenirea la perspectiva stabilă a ratingului în cel mult 12 luni.
• Nicio cheltuială permanentă fără sursă permanentă de finanțare
• Rectificare bugetară – în primele 30 de zile de la învestire și înainte de termenul legal de 30 noiembrie.
• Buget 2027 – Proiectul bugetului și Strategia fiscal-bugetară 2027–2029 se publică și sunt adoptate de Guvern cel mai târziu în cursul lunii decembrie, iar bugetul este votat de Parlament până la 31 decembrie.
• Cheltuielile nete cresc cu cel mult 4,6% în 2027
• Cheltuielile de funcționare ale statului, fără cele finanțate din fonduri europene, nu cresc ca pondere în PIB.
• Nu mai cresc salariile pentru bugetari de la 1 ianuarie 2027.
• Lege a salarizării – dar fără dată de adoptare / intrare în vigoare. Impactul complet pe 2027–2030 este avizat de Ministerul Finanțelor și este compatibil cu obiectivele fiscal-bugetare. Ierarhie salarială predictibilă, sporuri justificate și plată legată de performanță, strict în plafonul de cheltuieli de personal din strategia fiscal-bugetară și legea plafoanelor. Cheltuielile de personal urmează traiectoria consolidării fiscal-bugetare multianuale: de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031. Legea salarizării unitare se aplică respectând acest plafon. Spațiul fiscal va fi utilizat pentru corecții structurale ale inechităților din sistemul de salarizare, nu pentru majorări uniforme care le adâncesc.
• Comasări: Reorganizăm administrația pe baza analizelor funcționale: comasăm agențiile cu atribuții suprapuse și ocupăm posturile vacante doar în domeniile prioritare.
• Prioritizarea investițiilor finanțate din surse naționale
• Eficientizarea administrației centrale și locale și optimizarea transferurilor către autoritățile publice locale
• Reforma impozitării proprietății prin trecerea graduală către valoare de piață până la finalul procesului de consolidare
• Crearea unui registru public al programelor finanțate de la bugetul de stat, care prezintă obiectivele, beneficiarii, alocările, indicatorii și rezultatele fiecărui program.
• Ministerul analizează rolul deducerilor și al facilităților: „Facilitățile, scutirile și regimurile preferențiale se inventariază public, se evaluează după rezultatele obținute, astfel încât facilitățile au termene de expirare și evaluare obligatorie înainte de prelungire”
• Reducerea decalajului de TVA, prima sursă de venituri. România pierde circa 30% din TVA
• Măsuri pentru combaterea erodării bazei impozabile și transferului artificial al profiturilor prin tranzacții intra-grup nejustificate.
• Impozitare la ieșire (exit tax). Introducem un mecanism de taxare la ieșire, conform standardelor și legislației europene și internaționale, care asigură impozitarea câștigurilor de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor, al rezidenței fiscale sau al activității economice în alte jurisdicții.
• Spending review în toate marile sisteme publice. Analiza de raționalizare a cheltuielilor se extinde la toate marile sisteme publice, cu criterii de performanță și economii structurale integrate în construcția bugetară.
• Bugetul pe anul 2027 se realizează în noua aplicație informatică e-bugetNG (investiție PNRR).
• Subvenții condiționate pentru companiile de stat. Sprijinul se acordă numai pe bază de indicatori de performanță și plan de restructurare. Excludem cheltuielile fără legătură cu obiectivul: bonusuri nelegate de performanță, autoturisme de lux, beneficii administrative excesive. Contractele de performanță se generalizează în managementul companiilor de stat.
• Sprijin social țintit. Măsurile noi de sprijin sunt țintite, pe bază de testare a veniturilor sau de criterii de vulnerabilitate, și au sursă de finanțare. Orice sprijin nou are impact bugetar estimat, durată limitată și verificarea eligibilității.
• Măsuri de relansare economică: scheme de ajutor de stat cu buget de 5 miliarde euro.
• Pregătire a parteneriatelor public-private.
• Strategie națională pentru competitivitate și consiliul național de productivitate
• Programul Rabla, doar pentru mașini „Fabricate în Europa”
• Listări de companii de stat, deși ministrul propus al Economiei a inițial o lege care interzice vânzarea activelor statului. „Nu vindem active strategice profitabile sub presiune bugetară și fără o evaluare corectă, dar păstrăm posibilitatea listării unor pachete minoritare, pe modelul societăților din energie deja listate.”
• Se creează o nouă instituție. ANIA va reuni industria de apărare
• Pachet de solidaritate pentru persoanele afectate de scumpiri la energie. Sprijin țintit pentru venituri de până la 3.500 lei pe lună
• Investitor strategic la Tarom, parteneriat public-privat sau concesiune pentru Terminalul 2 Otopeni

În ce privește modul de guvernare Guvernul Niculescu menționează în program faptul că va face o monitorizare lunară a felului în care se derulează implementarea măsurilor. ”Evaluăm periodic, cel puțin lunar, stadiul îndeplinirii măsurilor cuprinse în acest program de guvernare”. Totodată programul prevede și un dialog cu partenerii sociali, autoritățile locale și specialișitii, de ale căror propuneri se va ține cont.