Pentru ce am plătit parlamentarii de Cluj în 2016 (IV)
- Scris de Valentin Malaescu
- 22 Iul 2016, 18:36
- Politica
- Ascultă știrea
Nici cei trei nu şi-au bătut capul, anul acesta, cu elaborat iniţiative legislative, cu toţii preferând să semneze, cu grămada, proiecte gândite de alţii. Cel mai harnic la pus iscălitura pe munca altora a fost Reuer, care a făcut-o de 27 de ori în 2016, în vreme ce Irimie a ţinut să fie aşa-zis coiniţiator la 17 proiecte de lege, iar Mate la 16.
La fel ca în cazul majorităţii parlamentarilor României, în privinţa subiectelor proiectelor de lege semnate, cei trei s-au dovedit a fi extrem de eclectici, în majoritatea cazurilor simţind nevoia să apară ca legiuitori în domenii fără vreo legătură cu pregătirea lor de bază sau chiar fără legătură cu judeţul pe care îl reprezintă la Bucureşti. Spre exemplu, Irimie, absolvent de „Spiru Haret", la specialitatea management, a semnat proiecte de legi privind Avocatul Copilului, Academia de Ştiinţe Medicale, contravenţiile silvice, reforma în sănătate, reducerea riscului seismic al construcţiilor (în Cluj nu există risc seismic) sau modificarea Legii viei şi vinului.
De Avocatul Copilului şi Academia de Ştiinţe Medicale a fost preocupată şi jurista Reuer, care a mai semnat proiecte legislative privind prevenţia în sănătate, funcţionarea Jandarmeriei, etichetarea produselor alimentare sau instituirea Zilei de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste. Reforma în sănătate l-a frământat şi pe juristul Mate, la fel ca şi taxa auto, rovigneta sau concediul paternal.
Toţi trei au avut parte şi de proiecte (semnate tot cu grămada) transformate în legi în 2016. Aici performer e Irimie, cu şase legi, privind readucerea coroanei pe stema României, darea în plată (semnată şi de Reuer), categorisirea Turzii drept oraş martir al revoluţiei din 1989, instituirea Zilei Mondiale a Vederii în România, sau acordarea de gratuităţi preferenţiale odraslelor angajaţilor din învăţământ. Liberalae co-semnatară a patru proiecte devenite legi anul acesta, printre care una privind înfiinţarea de Centre Comunitare Româneşti în străinătate, alta vizând introducerea defrişărilor ilegale sub incidenţa Legii siguranţei naţionale sau alta referitor la continuarea activităţii medicilor pensionari. Mate a legiferat cu gaşca, în 2016, învăţământul pentru elevii cu tulburări de învăţare sau pensiile avocaţilor.
În materie de întrebări şi interpelări adresate membrilor guvernului, anul acesta cel mai harnic a fost Irimie, cu 13, având curiozităţi, printre altele, legat de situaţia adopţiilor, pensiile piloţilor militari sau redeschiderea spitalului din Ocna-Mureş. Reuer şi Mate au formulat câte trei întrebări, prima pe teme de sănătate, cel de-al doilea pe subiecte juridice.
În privinţa prezenţei la vot, cei mai disciplinaţi au fost Irimie - 77,58% (83,31% la voturile finale) şi Mate - 76,24% (86,41% la voturile finale). Reuer a chiulit ceva mai mult de la serviciu, avgând o prezenţă de doar 60,14% (73,22% la voturile finale). De menţionat că pe Reuer şi pe Mate nu-i vom mai regăsi în viitorul legislativ, ambii anunţând că nu vor mai candida. Încă liderul grupului UDMR din Camera inferioară şi-a anunţat chiar retragerea din politică.
