Parlamentarii PSD Cluj în 2017: Iniţiative multe, realizări puţine

ZIUA de CLUJ a făcut bilanţul activităţii parlamentarilor clujeni în anul care s-a încheiat nu demult. Astăzi ne vom referi la parlamentarii clujeni ai partidului de guvernământ, PSD.

Liderul interimar al PSD Cluj, deputatul Horia Nasra, membru al Comisiei de Control a SRI, a avut, în primul an de mandat 30 de iniţiative legislative, din care trei chiar au devenit legi, 18 întrebări şi interpelări, 4 luări de cuvânt şi o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern, care a şi fost demis, cel condus de Sorin Grindeanu.

Propuneri legislative multe, legi puţine. Prioritatea aleşilor: creşterea propriilor salarii

Toate cele trei iniţiative legislative ale lui Horia Nasra, care au şi devenit legi prin votarea lor în cele două camere şi în urma promulgării de către preşedinte sunt proiecte comune ale mai multor parlamentari PSD. Una dintre ele este Legea salarizării bugetarilor, aprobată în mare grabă şi pentru faptul că parlamentarii au fost singura categorie de bugetari care au primit încă de la 1 iulie 2017 indemnizaţii mult mai mari. Cea de-a doua lege a modificat un articol din Legea Educaţiei, prin care Consiliile Judeţene asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor scolare judeţene, dar şi pentru premierea elevilor care obţin premii la aceste olimpiade. Cea de-a treia lege ce l-a avut coiniţiator pe Horia Nasra se referă la transmiterea unor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor în domeniul public al judeţului Tulcea.

Dintre celelalte iniţiative legislative ale deputatului Horia Nasra remarcăm una care se referă la modificarea Legii privind conflictul de interese şi incompatibilităţile în exercitarea funcţiei publice, în sensul în care se introduce o prescripţie de 3 ani de zile pentru faptele ce determină existenţa conflictului de interese şi a stării de incompatibilitate. Acest proiect a fost semnat de peste 100 de deputaţi PSD, este depus în procedura de urgenţă şi se află în faza de primire a avizelor de la Guvernul României şi de la Consiliul Legislativ.

Deputatul clujean Horia Nasra nu a vorbit foarte mult în parlament în anul 2017. A avut doar patru luări de cuvânt, dintre care 2 la depunerea jurământului ca deputat şi la depunerea jurământului ca şi membru al Comisiei de Control a SRI.

Dintre cele 18 întrebări adresate unor miniştri ai Guvernului României de către deputatul Horia Nasra, una s-a referit la intrarea străzilor Depoului şi Badea Cârţan în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca iar alta la transferul străzii Triajului în patrimoniul oraşului. Prima dintre interpelări a avut succes, cele două străzi fiind transferate la Primăria Cluj, pe când strada Triajului a rămas tot la CFR, ministrul Transporturilor invocând faptul că strada se află în zona de protecţie a căii ferate.

Horea Nasra a mai avut, prin altele, întrebări pe adresa Ministerului Transporturilor despre întârzierile la lucrările de execuţie a tronsoanelor I şi II ale autostrăzii Turda-Sebeş şi pe adresa Ministerului Dezvoltării, pentru alocarea a circa 600.000 de lei pentru repararea acoperişului Palatului Administrativ al Clujului, care a fost afectat de furtuna din 17 septembrie dar pentru care nu s-au primit fonduri de la guvern. La aceste întrebări deputatul clujean nu a primit încă răspuns.

A primit însă răspuns la alte două întrebări, fără ca ministerele chestionate să vină şi cu soluţii concrete la problemele semnalate. Nasra a întrebat Ministerul Culturii dacă Primăria Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj au depus o agendă cu organizarea de evenimente dedicate Centenarului Unirii şi dacă au solicitat susţinere financiară sau parteneriat din partea ministerului. Ministerul Culturii a răspuns că au fost centralizate proiecte trimise de către autorităţile locale şi centrale pentru celebrarea Centenarului, dar ele vor fi făcute publice abia după ce Guvernul României va aproba Calendarul Naţional al acestor evenimente. La o altă întrebare adresată Ministerului Energiei, şi anume care este strategia ministerului pentru revigorarea proiectului Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, răspunsul primit a fost că se caută alte modalităţi de atragere de investitori pentru acest obiectiv într-un parteneriat public-privat, după ce în ultimii 3 ani de zile nu s-a reuşit găsirea unui asemenea investitor.

De la Muzeul locomotivelor la proiecte care slăbesc lupta anticorupţie

PSD Cluj mai are alţi doi deputaţi, Cornel Itu, de la Dej şi Cristina Burciu, de la Turda. Activitatea parlamentară în cifre a deputatului PSD Cornel Itu în anul 2017 este următoarea: a avut 8 luări de cuvânt, 3 declaraţii politice, 45 de propuneri legislative propuse, 14 întrebări şi interpelări şi o moţiune.

Cornel Itu a avut o declaraţie politică în parlament intitulată, "Nimeni nu are dreptul să nesocotească voinţa poporului!"şi în care anunţa că va vota "da" la referendumul pentru familia tradiţională, o altă declaraţie în care se pronunţa pentru adoptarea cât mai rapidă a Legii vaccinării, ca o prioritate pentru sănătatea publică dar şi o declaraţie în care şi-a susţinut propriul proiect de înfiinţare a Muzeului Locomotivelor din Dej, proiect care a şi fost votat de Camera Deputaţilor la sfârşitul anului trecut.

Printre cele 45 de iniţiative legislative semnate de deputatul Cornel Itu se regăsesc şi cele 3 devenite deja legi de care am amintit când am vorbit de activitatea deputatului Horia Nasra, Legea salarizării bugetarilor, modificarea Legii Educaţiei şi transferul unor imobile în domeniul public al judeţului Tulcea. Este şi el semnatarul proiectului de lege ce instituie prescripţia de 3 ani de zile pentru faptele ce determină existenţa conflictului de interese şi a stării de incompatibilitate.

Cornel Itu este şi coiniţiator la mai mai multe proiecte de lege care vin în sprijinul populaţiilor din zona montană a ţării: o propunere legislativă privind aprobarea programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare lapte în zona montană şi mai multe iniţiative privind aprobarea unor programe de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor şi pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor, în zona montană, care se află in dezbatere la Senat.

Spre finalul anului trecut, Cornel Itu şi-a pus semnătura şi pe două proiecte controversate de lege, care modifică legislaţia penală şi anticorupţie. Printre articolele criticate vehement de societatea civilă din aceste proiecte amintim cele care instituie un prag de 200.000 de euro la abuzul în serviciu, cele prin care demnitarii ar urma să aibă superimunitate în faţa DNA şi ANI iar pedepsele pentru dare şi luare de mită ar scădea simţitor. Prin susţinerea acestor proiecte Cornel Itu s-a situat pe o poziţie contrară colegului său Horia Nasra, care a anunţat că nu susţine aceste iniţiative.

Cornel Itu a solicitat printr-o interpelare Ministerului Transporturilor construirea centurii de ocolire a municipiului Dej. Deputatul a arătat în interpelarea depusă că Dejul este un nod important de comunicaţii între Zalău, Satu Mare, Baia Mare, Bistriţa şi Suceava. Răspunsul primit de la Ministerul Transporturilor nu este deloc îmbucurător pentru locuitorii zonei Dej, ministerul susţinând că acest obiectiv nu este cuprins în Master Planul General de Transport al României şi că se vor face demersuri pentru ca aceasta să fie inclus in Master Plan şi să fie finanţat.

Promisiuni deşarte ale miniştrilor

Deputatul PSD Cristina Burciu, din Turda, a avut în primul an de mandat în parlament 9 luări de cuvânt, 7 declaraţii politice, 42 de propuneri legislative şi 33 de întrebări şi interpelări pentru membri guvernului.

Din cele 33 de întrebări şi interpelări la adresa unor miniştri, depuse de deputatul Cristina Burciu, una a avut ca obiect solicitarea UAT municipiul Turda, pentru promovarea unor hotărâri de Guvern necesare pentru preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a unor sectoare ale Drumului Naţional 1 aflate în administrarea UAT municipiul Turda şi a unui pod. Răspunsul Ministerului la această interpelare a fost că deocamdată au fost demarate proceduri pentru preluarea Podului peste Arieş, celelalte sectoare de drumuri urmând să fie preluate când vor exista resurse financiare suplimentare.

Deşi fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc a promis că au fost demarate procedurile pentru preluarea acelui pod peste Arieş încă în luna martie, după opt luni nu s-a făcut nimic. În aceste condiţii, deputatul clujean a revenit cu o nouă interpelare pe acest subiect în luna decembrie 2017, în care a explicat că acest pod trebuie preluat de minister şi reabilitat de urgenţă, pentru că prezintă un iminent pericol pentru siguranţa circulaţiei iar municipiul Turda nu are resursele financiare pentru a-l reabilita, la care încă nu a primit răspuns din partea noului ministru al Transporturilor.

Printr-o altă interpelare, Cristina Burciu a cerut ministrului Culturii să urgenteze trecerea a doua cinematografe din Turda, Tineretului şi Fox, de la RADEF în domeniul public al municipiului Turda şi în administrarea primăriei din localitate, pentru că se află într-o stare de degradare şi necesită lucrări de salubrizare şi conservare. Nici la această interpelare, depusă în decembrie 2017, deputatul Cristina Burciu nu a primit răspuns.

Din cele 42 de propuneri legislative ce poartă semnătura Cristinei Burciu, una are în vedere completarea Legii reformei din domeniul sănătăţii, în sensul în care permite medicilor care împlinesc 65 de ani şi care sunt membri ai Academiei Române, ai Academiei de Ştiinţe Medicale, doctori în ştiinţe medicale, profesori universitari sau cercetători ştiinţifici gradul 1, să-şi continue activitatea, dacă doresc, până la 70 de ani. Să amintim că şi deputatul turdean este coiniţiator la cele trei legi intrate deja in vigoare, susţinute şi de ceilalţi doi deputaţi clujeni ai PSD. La fel, este coiniţiator şi la pachetul de legi pentru susţinerea populaţiei din zonele montane.
Dintre declaraţiile politice ale Cristinei Burciu, remarcăm cea prin care a criticat moţiunea de cenzură a PNL împotriva guvernului PSD cu versuri din Mihai Eminescu. "Moţiunea de cenzură a opoziţiei - care oricum nu are nicio şansă, în lipsa voturilor parlamentarilor UDMR şi ai minorităţilor naţionale - se înscrie în sensul frumoaselor versuri ale marelui Mihai Eminescu din poezia "Criticilor mei": "E uşor a scrie versuri, Când nimic nu ai a spune, Înşirând cuvinte goale, Ce din coadă au să sune; Critici voi, cu flori deşarte, Care roade n-aţi adus, E uşor a scrie versuri, Când nimic nu ai de spus", a declarat Cristina Burciu de la tribuna legislativului.

Interpelări despre întârzierile în execuţia Autostrăzii Transilvania

Senatorul Vasile Ilea este cel de-al patrulea parlamentar al PSD Cluj în mandatul 2016-2020. Activitatea parlamentară în cifre a senatorului social democrat ar putea fi rezumată astfel: 44 de iniţiative legislative, 2 întrebări şi 7 interpelări către miniştri, una către primul ministru, şi 4 luări de cuvânt în plen şi celebra de-acum moţiune de cenzură, pe care de altfel au votat-o toţi parlamentarii PSD de Cluj.

Vasile Ilea a trimis o întrebare către Ministerul Transporturilor, în care i-a cerut ministrului să-l informeze care este situaţia actuală de pe tronsonul 3c Suplacu de Barcău- Borș de pe Autostrada Transilvania dar şi despre fondurile care vor fi alocate pentru finalizarea lucrărilor la acest tronson, pe care nu s-a mai lucrat de pe vremea când contractul era în executie la Bechtel . Ministerul a informat că s-a impus rezilierea contractului şi cu noua asociere din cauza "lipsei de mobilizare a acestui antreprenor" dar că banii plătiţi ca avans, către această asociere, au fost recuperaţi din scrisorile de garanţie bancară. Ministerul a mai informat că a fost plătită până acum către Bechtel, pentru lucrările executate, suma de circa 221 milioane de euro.

O interpelare trimisă de Vasile Ilea a vizat şi alte întârzieri pe autostrada Transilvania, la tronsonul Nădăşel-Mihăieşti, în lungime de 16,8 km dar şi la podul peste Someş de la Gilău, care urmează să lege celelalte două tronsoane din Autostrada Transilvania, Câmpia-Turzii - Gilău, de 52 km şi Gilău-Nădăşel, de 8,7 km. În răspunsul Ministrului Transporturilor, chiar dacă extins pe câteva pagini, în care relatează toată istoria zbuciumată a Autostrăzii Transilvania din ultimii ani, informaţia esenţială este că respectivul contract pentru tronsonul Nădăşel - Mihăieşti a fost reziliat la sfârşitul lunii iulie 2017 iar în cazul podului de la Gilău, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în 22.09.2017, iar termenul de execuţie este de 10 luni.

Una din interpelările senatorului Ilea a fost adresată fostului ministru al Apelor, Adriana Petcu, prin care a cerut interzicerea accesului ambarcaţiunilor pe Lacurile Tarniţa şi Fântânele Beliş: "În ciuda faptului că legislația este foarte clară, nimeni nu le aplică nicio sancțiune, nimeni nu intervine în niciun fel." În răspunsul primit de la fostul Ministru al Apelor, acesta practic „s-a spălat pe mâini" şi a aruncat responsabilitatea rezolvării problemei spre o altă instituţie: „Interzicerea navigaţiei ambarcaţiunilor cu motor pe lacurile Tarniţa şi Fântânele poate fi dispusă de către administratorul acestora, respectiv, Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Cluj".

Dintre cele 44 de proiecte de lege ce l-au avut ca şi semnatar pe senatorul PSD de Cluj Vasile Ilea, două dintre ele au fost deja promulgate şi au devenit legi în vigoare. Este vorba de o lege care a modificat legislaţia privind funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi un proiect care a modificat Legea de funcţionare a Jandarmeriei.