Video „Motorul" Clujului. Sabin Sărmaș: „Când ai un oraș deschis, lucrurile încep să se întâmple"

Președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor, deputatul PNL Sabin Sărmaș, este convins că România evoluează mai ales datorită digitalizării rapide și scoate în evidență atuurile Clujului în competiția economică

Deputatul PNL Sabin Sărmaș, inginer și expert în IT, a vorbit la podcast-ul THE STAKEBORG TALKS (video la finalul articolului) despre importanța tehnologiei pentru o țară în plin avânt economic, precum România, a analizat dezvoltarea accelerată a Clujului în ultima decadă și a compăarat piața de criptomonede cu fenomenul Caritas de la începutul anilor '90.

Încă de tânăr, a simțit o atracție spre politică, i-a mărturisit Sabin Sărmaș lui Vlad Mercori, CEO Stakeborg.

„Un copil al României în tranziție, un inginer și un om dedicat comunității", s-a autocaracterizat Sărmaș. "Asta am făcut încă din liceu, chiar și la facultate, peste tot. Am început școala într-o clasă simultan. Am ajuns la Cluj-Napoca, pentru că, invitabil te atrage cel mai mare oraș din apropiere. Mi-am găsit locul în spațiul acesta al Universității Tehnice și îmi place că am luat virusul ingineriei. Eram șeful clasei, reprezentantul elevilor, după care al studenților în Consiliu. Tot timpul îmi plăcea să mă dedic. Îți dă satisfacție când faci ceva bine pentru oameni. Mă bucur că sunt un copil al tranziției, că am pututit să evoluăm noi, odată cu țara”, a povestit deputatul clujean.

„La Cluj e multă industrie autohtonă de IT, companii cu capital românesc"

„Toate orașele mari din România au un super motor, doar că al Clujului este mai mare. Are cinci mari universități de stat, printre care și cea mai mare din țară, UBB-ul, dar și UTCN, USAMV, UMF și Academia de Muzică. E principalul garant al succesului, fără ele nu poți. Impactul acestor universități într-un oraș cu puțin peste 300.000 de locuitori este foarte mare, mai mare decât în București.

Noi, clujenii, suntem foarte consecvenți. Cu Funar ne-am săturat, se făceau doar bănci în tricolorul României și cam asta era tot. Orașul era închis, a fost pe un teren uscat, tot pârjolit. Veneau companii în România la primărie și Funar le spunea «voi sunteți cu ungurii, hai, la Oradea cu voi». Au plecat acolo, au investit unde au putut. Pe această pustietate a venit o altă administrație care a deschis orașul și a lăsat oamenii să vină. Când ai un oraș deschis, lucrurile încep să se întâmple. În celelalte orașe mari din România sunt multe companii multinaționale, la Cluj e multă industrie autohtonă de IT. Sunt foarte multe companii care au capital românesc. Se implică în comunitate. Se gândesc când investesc în această comunitate, la faptul că și peste 20 de ani tot aici vor fi. Atunci comunitatea crește.

Ne ajută și profilul cultural al orașului, faptul că sunt și maghiari. Avem foarte mulți străini care vin acolo. E destul de cosmopolit. Asta a creat o comunitate strânsă, am evoluat împreună, ne-am sprijinit unii pe alții”, crede Sabin Sărmaș despre orașul care l-a propulsat în Parlamentul României.

Pentru că nu e doar lapte și miere la Cluj, deputatul liberal a vorbit și despre riscurile cu care se confruntă orașul de pe Someș: „Riscul Clujului e să nu cumva să ne închidem, să nu fim atât de buni încât să ne închidem în raport cu ceilalți, pentru că avem ce să învățam și de la fiecare oraș mare din țară și de la fiecare dintre noi. De asta a fost succesul Clujului: Universitățile și industria locală care a avut cu cine să vorbească.

Visul copilăriei, să ajungă la NASA :)

Expertul în IT a povestit despre ambițiile copilăriei: „Când ne-a întrebat profesorul de matematică din liceu pe toți unde vrem să ajungem, eu am răspuns că vreau să ajung la NASA. Pe parcursul carierei mele, toți mi-au spus că o să ajung politician. Făceam politică la Cluj-Napoca, nu era un scop în sine, eram un consilier local. Nu am mari aspirații, în afară de a-mi face treaba. Am avut noroc. Dacă primesc o sarcină care nu pare la început prea tentantă, mă atașez de ea. Sunt și competitiv, dar nu planific. Trebuie să dovedești. Etapă cu etapă. E ca în start-up-uri. Te adaptezi".

Iată ce a răspuns Sabin Sărmaș, întrebat cum percepe faptul că lumea are, de multe ori, o părere proastă despre politicieni:

„Eu mi-am ales o bulă (IT-ul – n.red.) în care mă manifest. Am reușit să rămân pe domeniul acesta de IT. E zonă în care nu poți prosti lumea. Domeniul e unul exigent. Ai feedback când livrezi, ai recunoaștere când realizezi ceva. Eu nu prea mi-am luat înjurături. Am știut de când m-am înscris în partid faptul că nu există politician iubit de toată lumea. Noi, ca politicieni, avem o responsabilitate mare. Dacă faci ceva, chiar dacă nu se vede azi rezultatul, totuși ești mândru că ești parte din istoria țării”.

„N-am vrut să ajung parlamentar"

„Eu am crescut la țară și înteleg durerea și necazul de acolo, nu merg doar în bula de IT-iști. Când merg la sat e foarte greu. Mă confrunt cu lipsa de bunăstare și cu necazul de acolo. E greu să explici că ești neputincios, deoarece oamenii de acolo se uită la politicieni ca la ultima lor speranță. Acelea sunt mai complicate decât înjurăturile.

N-am vrut să ajung parlamentar. Eram președinte la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și voiam să rămân acolo să fac treabă, aveam câteva proiecte începute. Am avut o șansă. Ultimele alegeri parlamentare au fost și despre IT-iști, care merg la vot și care au nevoie de oameni cu care se identifică. Pandemia m-a ajutat mult să livrez la ADR, toată lumea era atunci cu digitalizarea. Colegii de partid aveau încredere în mine și așa m-au propus să fiu candidat de deputat. Chiar dacă nu mi-am dorit, adevărul este că nu se prea refuză o astfel de ofertă. Concurența e mare în politică”, mărturisește Sărmaș.

„Cheia succesului e să lucrezi cu societatea civilă, cu industria, cu mediul universitar"

„Mi se părea că din Parlament nu mai pot să fac nimic. Mi-am dat seama că suntem suverani, dacă Guvernul nu vrea, și noi vrem, lucrurile se pot întâmpla, cel puțin în plan legislativ. În Parlamentul României ai șansa să îți dezvolți abilitățățile politice mai bine decât în Guvern (...)

În Parlament, dacă vrei să te ascunzi patru ani de zile, te poți ascunde. Ești ales, nimeni nu poate să îți facă nimic. Te poți ascunde atât de bine încât să nu te cunoască nici agenții SPP de la intrare, care sunt foarte mulți, nici colegii de partid. Din nefericire, se poate face și asta, dar nu doar la noi, oriunde în lumea asta unde există un Parlament. Dacă vrei să muncești, e atât de mult de nu îți vine să crezi, iar aici, spre deosebire de Guvern, nu sunt multe resurse. Lumea tot vorbește despre acei bani pe care-i avem pentru echipa de consilieri. Banii aceia îți ajung pentru un om foarte bun, poate pentru doi bunicei. Cheia succesului e să lucrezi cu societatea civilă, cu industria, cu mediul universitar, iar eu asta fac, dar e foarte mult de lucru”, a explicat președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor.

„Tehnologia te scoate din sărăcie"

Sabin Sărmaș a fost întrebat ce poate să facă tehnologia pentru oamenii care nu au bunăstare.

„Tehnologia poate să facă totul. Asta pentru că poate să îți îmbunățească fiecare aspect din viață. Dincolo de asta, poate să îți dea acees la cunoaștere, te ajută să ieși din sărăcie. Ai oportunități din spațiul virtual. Poate să îți dea acces la o lume care te poate face mai bun. Cunoașterea te scoate din sărăcie. Nu șmecheria e sustenabilă. Noi, copiii tranziției, ne dăm seama de asta. Am văzut că România își revine încet-încet la normal”, a spus politicianul clujean.

„Singurii care pot proteja oamenii de tehnologie sunt politicienii" 

Deputatul a vorbit despre nevoia de reglementare în IT&C.

„Cu cât evoluăm mai mult, cu atât o vom duce cu toții mai bine, indiferent de ce resursă vorbim. E bine să ne grăbim cu tehnologia. Singurii care pot proteja oamenii de tehnologie sunt politicienii. În SUA, companiile sunt luate la rost pentru ce fac. Când ai un start-up cu 1.000 de investitori, uiți de binele comun. Acei oameni îți cer cifre, profit, vor să scoată banii, să facă un exit de acolo cu mai mulți bani față de cât au investit. (...) Trebuie să stăm foarte aproape de tehnologie, să reglementăm și să punem bariere când e cazul. Comisia Europeană vrea să reglementeze Metaverse-ul. Nu prea știm cum arată. Cred că e gluma anului. Fiecare are o percepție diferită”, mai spune Sabin Sărmaș.

„Am luat ceva Bitcoin, dar nu să fac bani”

Deputatul de Cluj a abordat și tema criptomonedelor, mărturisind că a investit în monede virtuale.

„Mai am ceva (criptomonede - n. red.), dar nesemnificativ. Nu pentru că a căzut (piața - n. red.). Mi-am luat ceva Bitcoin în 2013, dar nu să fac bani, ci să tranzacționez. Făceam asta pentru că aveam un proiect la firmă în care trebuia să învaț roboții să facă asta, iar eu am facut-o pe cripto pentru că era simplă. Am tot câștigat. Am uitat de el într-un wallet și cam asta a fost (...) Sunt atât de mulți bani în domeniul acesta încât e mai complicat să-l părăsească toată lumea și să dispară.

Poate să vină cu foarte multe beneficii pentru societate. Vor rămâne chestii relevante acolo. Nu întotdeauna cea mai bună tehnologie câștigă. Dacă investești în cea mai bună echipă sau în cel mai bun proiect, de multe ori s-ar putea să pierzi, să îți iei țeapă pentru că foarte mulți oameni inteligenți sunt puturoși, care nu se implică. Munca e un garant mult mai puternic”, afirmă Sărmaș.

Deputatul că nu crede că este un lucru rău să investești în criptomonede, dar are și câteva semne de întrebare. 

„Să nu uităm că acum aproape 30 de ani ne-am pus casele la Caritas. Cei mai tineri au totuși o altă mentalitate. Dacă piața de criptomonede ar fi în spațiul real, cum a fost Caritasul sau cum sunt jocurile de noroc, sunt convins că ar exista o reglementare legală pentru a proteja oamenii. Mulți și-ar pune în continuare casa pe cripto daca ar fi la o deschidere de sertar distanță”, este de părere Sabin Sărmaș.

„Lipsa de încredere între noi e o boală a societății românești"

Politicianul clujean a fost provocat să scoată dintr-un „cocktail" metaforic al poporului român un „ingredient” negativ și să introducă altul care ar face România un loc mai bun.

„Aș scoate lipsa de încredere între noi. E o boală a societății românești, clădită în perioada comunistă. A lăsat urme adânci, asta în toate forme de manisfestare ale societății, mai ales în business. Ok. Hârtiile întăresc prieteniile, dar lipsa de încredere în societate lovește temelia. Dacă scot asta, evident rămâne încrederea în sine. Aș pune mai mult curaj. În școală aș am fost învățati, să nu fim îndrăzneți, dar acum s-a schimbat. Când pui cărțile pe față, dacă ești curajos, te respectă”, a răspuns Sabin Sărmaș, preşedintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor.

Sabin Sărmaș, recomandări de lectură

„Îmi dau seama cât de diferită e lectura pe vremea când aveam 25 de ani, față de lectura de acum. Recomand «Fructele mâniei». M-a marcat mult, dar și «Mizerabilii», carte pe care am recitit-o de 2-3 ori. Nu îți place ca om să trăieți în condiții complicate și să suferi, dar mereu mi-au plăcut cărțile care te duc în lumea reală. Te învață să fii un om bun. De asemenea e și «The Lean Startup». Mi-am dat cele mai multe palme când o citeam, după ce am eșuat cu un start-up într-o companie de servicii. Orice antreprenor trebuie să citească cartea asta”, recomandă deputatul.