Motivele pentru care rămânem săracii Europei

Atât în privinţa venitului minim pe economie, a serviciilor medicale, a sistemului social, cât şi în privinţa ratei natalităţii şi a ratei mortalităţii infantile, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE), a arătat fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, la o întrunire a liberalilor din Cluj. Ea a prezentat un set de măsuri menite să încurajeze familiile din România, dar şi o serie de categorii defavorizate, precum proaspeţii absolvenţi, care nu îşi pot găsi un loc de muncă, sau persoanele de peste 50 de ani, care cu greu se mai pot integra pe piaţa muncii.

Actualul guvern a demonstrat că nu a fost în măsură să adopte un set de politici sociale care să îmbunătăţească situaţia economică şi socială din România, a atras atenţia deputatul PNL Mariana Câmpeanu, cea care în Guvernul Tăriceanu a deţinut funcţia de ministru al Muncii. "România este cea mai săracă ţară a Uniunii Europene, iar o serie de date statistice privind calitatea vieţii demonstrează acest lucru", a susţinut Câmpeanu. Astfel, spune liberalul, în România venitul minim pe economie este de 189 de euro, în timp ce în Bulgaria este de 233 de euro, în Polonia, de 326 de euro, în Portugalia, de 480 de euro, în Germania, de 604 euro, iar în Spania, de 699 de euro. "Şi am enunţat aici doar statele cele mai puţin dezvoltate, fără a vorbi despre Austria, de pildă, sau despre Anglia, care au un venit minim pe economie de peste 1.000 de euro", a mai precizat Câmpeanu.

Şi în privinţa protecţiei sociale România stă foarte prost, procentul ocupat din produsul intern brut (PIB) la acest capitol este de numai 14%, în timp media în UE este de 27%. "Natalitatea a scăzut îngrijorător de mult. În luna aprilie a acestui an s-a înregistrat cea mai mică natalitate din ultimii 81 de ani, ceea ce este foarte periculos, pentru că familiile tinere nu se mai simt în siguranţă pentru a creşte copii. Nici sistemul de servicii medicale nu încurajează pe nimeni, pentru că sumele alocate de stat la această categorie sunt infinit mai mici decât ceea ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene", a spus Câmpeanu.

Dacă în România pentru serviciile medicale se alocă doar 200 de euro pe cap de locuitor, pe an - adică un procent de 0,8% din PIB, Germania acordă 3.350 de euro pe locuitor, adică 10,5% din PIB, în Olanda 3.300 de euro, adică 30% din PIB, iar în SUA 5.500 de euro, adică 23% din PIB. Fără o serie de măsuri care să vizeze în special aceste componente sociale, România nu are cum să se dezvolte, a apreciat liberalul, explicând că împreună cu colegii ei din USL a fost gândită o strategie care se bazează pe bugetul actual al României, urmând a fi implementată în următorii patru ani.

"Planul nostru este să înfiinţăm 1.000.000 de noi locuri de muncă, astfel încât tinerii să poată fi absorbiţi pe piaţa muncii. De asemenea, trebuie gândit un sistem de ajutorare şi a persoanelor de peste 50 de ani, pe care în prezent nu le mai angajează nimeni pentru că se consideră că nu mai dau randament. În acest sens, este nevoie de o relansare a programului de investiţii. Şi când spun asta, nu ne referim la aceste investiţii care nu şi-au dovedit eficienţa în nici un fel, precum parcuri din păduri sau stadioane cu nocturnă în sate în care nu mai există nici un tânăr. Trebuie acţionat şi asupra legii salarizării, astfel încât sectorul persoanelor cu studii superioare şi cu experienţă, fie că sunt medici, profesori şi nu numai, să se simtă stimulate şi să rămână să lucreze în România", a spus Câmpeanu.

Pentru că familia este baza unei societăţi sănătoase, trebuie acordate şi o serie de facilităţi pentru creşterea copiilor, mai crede liberalul. "Acordarea unor tichete sociale cu ţintă sigură este cea mai bună variantă pentru a avea siguranţa că banii sunt utilizaţi în scopul pentru care ei au fost alocaţi. Aşa încât aceste tichete ar putea acoperi o serie de servicii pentru întreţinerea copiilor, creşe şi grădiniţe, astfel încât părinţii să nu se mai teamă că după ce expiră concediul maternal nu au cu cine lăsa copilul", a spus Câmpeanu.