Mircea Geoană nu-şi urcă partidul în cârca altuia (interviu)

Fostul şef al PSD, Mircea Geoană, are ambiţii extrem de mari cu noua formaţiune politică pe care a înfiinţat-o şi refuză să folosească locomotive electorale. Fostul ministru de Externe este îngrijorat de starea proiectului european, despre care afirmă că are fundaţia fisurată.

Spre deosebire de alte partide nou apărute, aflate în dificultate sau care încă n-au avut curajul să se confrunte cu electoratul, cum sunt UNPR, PNŢCD, ALDE sau fostul PC, văd că PSRO nu caută o locomotivă electorală. Totuşi, partidul e cunoscut mai degrabă ca partidul lui Geoană, acronimul PSRO nu spune mare lucru alegătorilor. Cum intenţionaţi să surmontaţi acest handicap?

Sigur că în acest moment brandul Mircea Geoană e mult mai cunoscut decât PSRO. Soluţia este dialogul direct cu oamenii fără intermedierea mass-mediei. Sigur, media ajută, te face cunoscut, dar cea mai eficientă e interacţiunea directă cu cetăţeanul. Noi exact asta vom face, le vom explica oamenilor că noi suntem alternativa la partidele tradiţionale.

70% din membrii PSRO n-au mai făcut niciodată politică, vrem să îi facem pe români să înţeleagă că nu se mai poate face politică aşa cum s-a făcut până acum, că noi le propunem un alt mod de a face politică, o politică participativă, în care pilonul central să fie dialogul permanent cu cetăţeanul şi nu doar înainte de alegeri ci mai ales după ce am obţinut mandatele de primari, consilieri sau parlamentari. PSD pierde tot mai mult teren, mai ales în Transilvania şi Banat, unde, veţi vedea, PSRO va obţine rezultate mai bune. Îmi doresc ca, în cel mai scurt timp PSRO să nu mai fie cunoscut ca partidul lui Mircea Geoană ci ca partidul condus de Mircea Geoană.

Nici la alegerile parlamentare nu intenţionaţi să formaţi o alianţă electorală?

E posibil să facem şi o astfel de construcţie cu alte partide mici, dar apropiate de gândirea noastră, cu organizaţii ale societăţii civile, ong-uri, sindicate. Cert este că niciodată nu ne vom sui în cârca unui partid mare care să ne ducă în parlament.

PNL şi-a anunţat intenţia de a-l debarca pe Călin Popescu-Tăriceanu de la conducerea Senatului. Şi dumneavostră aţi fost, la un moment dat, victima unei asemenea mişcări politice. În ce măsură este posibil acest lucru, pe de-o parte, în condiţiile în care în Regulamentul Camerei Superioare nu există această procedură iar, pe de altă parte, în condiţiile în care nu e foarte clar dacă UNPR va marşa sau nu la acest demers?

Regulamentar e perfect posibil pentru că, în timp, Curtea Constituţională a devenit mult mai permisivă cu această procedură. Atunci când s-a încercat schimbarea din funcţie a lui Nicolae Văcăroiu, Curtea s-a opus categoric, dar apoi a devenit mai permisivă, utimul exemplu a fost schimbarea lui Vasile Blaga, la care Curtea Constituţională n-a mai avut nicio obiecţie.

Cât e de posibil acest lucru din punct de vedere politic, e o altă discuţie, indiferent că e vorba de Tăriceanu sau de Zgonea. UNPR e un partid în curs de desfiinţare, aşa că nu ştii cum vor reacţiona. Cert este că doar noi şi PNL nu vom putea face acest lucru, categoric va fi nevoie de voturi din toate părţile, de la UNPR, de la PSD, de la UDMR.

Cât de în pericol este, în acest moment, proiectul european?

Aş spune că are fundaţia fisurată, o fundaţie foarte solidă, dar care, în ultima vreme, a primit mai multe lovituri şi s-a fisurat. Recunosc că am o reală îngrijorare în privinţa viitorului proiectului european, pentru că sunt afectate bazele pe care acesta s-a construit, drepturile fundamentale ale omului, iată, dreptul la libera circulaţie spre exemplu. Pentru România ar fi un dezastru un eventual colaps al proiectului european. Ar reapărea faliile între marile puteri şi statele mai mici, cum e România, ar reapărea sferele de influenţă, care s-au dovedit, în istorie, extrem de nocive.

Par să câştige teren discursurile eurosceptice. Extremismul a ajuns chiar să treacă oceanul, toată lumea priveşte stupefiată un aproape prezidenţiabil Vadim made in USA.

Aşa e, din păcate populismul câştigă tot mai mult teren.

Dacă şi ce fel de relaţii mai aveţi cu foştii lideri ai grupului de la Cluj?

Sigur, nu ne mai vedem aşa de des. Cu Vasile Dâncu discut frecvent, în calitatea sa de vicepremier. Am mulţi prieteni în PSD Cluj, ca de altfel în PSD, cu care discut zilnic. Dar nu recurg la şantaj sentimental, nu încerc să-i aduc în PSRO. Noi nu ne dorim să vină lângă noi membri PSD, ci alegătorii PSD, cei care au votat până acum cu PSD, dar au înţeles că PSD nu mai reprezintă stânga, de fapt nu mai reprezintă pe nimeni, se reprezintă doar pe ei.