Kelemen, atac la adresa diplomaţiei româneşti. „Ne creează o reputaţie proastă"

La Congresul FUEN, de la Cluj, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a atacat autorităţile româneşti şi i-a acuzat de minciună pe membrii diplomaţiei, iar Vincze Lorant a solicitat recunoaşterea limbii maghiare ca limbă regională.

Clujul găzduieşte în aceste zile Congresul Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), cea mai mare întâlnirea anuală a minorităţilor etnice din Europa. Evenimentul a avut loc la Grand Hotel Napoca şi s-a transformat într-un atelier nîn care s-au abordat teme separatiste și o platformă de sprijin a politicii naționale ungare.

Atac la diplomaţia românească

În cadrul întâlnirii s-au abordat subiecte despre autonomie şi separatism, deşi temele anunţate se refereau la relaţii interetnice între populatia majoritară şi cea minoritară de pe teritoriul României. Discursurile au căpătat un caracter acuzator la adresa autorităţilor statului român. Unul dintre cei mai vehemenţi a fost Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.

"Diplomația română continuă să susțină că în România problema minorităților naționale este soluționată în mod exemplar. Noi, însă, spunem că, astăzi, această problemă este departe de a fi pe deplin rezolvată. În România, considerată de către autorități un model, niciun reprezentant al puterii centrale nu a dat curs invitației noastre de a participa la acest Congres. Președintele țării, Ministerul de Externe, dar nici Guvernul României nu au trimis nici măcar un mesaj de salut Congresului FUEN. Cu toate acestea, suntem considerați importanți: ne bucurăm zi de zi de 'atenția sporită' a autorităților române. Diplomația română a făcut un efort uriaș pentru a minimaliza importanța acestui eveniment", a spus Kelemen.

Liderul Uniunii consideră că mesajul Congresului FUEN este că minoritățile naționale nu doresc să ia nimic din ceea ce aparține majorității și nici nu vor să fie asimilate.

"'Împreună trebuie să găsim cadrul instituțional, politic și legislativ care să permită tuturor minorităților autohtone lingvistice, etnice și religioase să decidă liber asupra modalității prin care doresc să își păstreze și să își transmită moștenirea, patrimoniul cultural", a subliniat președintele Kelemen Hunor.

Minority SafePack este cel mai mare proiect politic al FUEN, inițiat de UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud (SVP) și Tineretul Naționalităților Europene (YEN). Scopul documentului, ce are ca motto 'Nu ești singur. Un milion de semnături pentru diversitatea Europei', este să ridice nivelul de protecție al minorităților naționale din competența exclusivă a statelor membre la cel al UE.

"De când am demarat Inițiativa Minority SafePack, am redevenit importanți pentru diplomația românească. În mod constant ne creează o reputație proastă, spun lucruri neadevărate despre noi și intențiile comunității noastre', a afirmat Kelemen.

Președintele UDMR a menționat faptul că primarul municipiului Cluj, Emil Boc, 'nu a avut timp să participe' la eveniment,însă a trimis un mesaj. Boc susține în scrisoarea sa adresată Congresului că situația minorității maghiare este bună, însă Kelemen îl contrazice în privința acestei afirmații: 'Suntem totuși optimiști, deoarece constatăm că, după 27 de ani, în zilele precedente desfășurării Congresului FUEN, la una din intrările în municipiu au fost amplasate indicatoare multilingve cu denumirea orașului. Nu din proprie inițiativă, nu din bunăvoință, ci pentru că Primăria fost obligată de o sentință judecătorească să amplaseze aceste indicatoare'.

Demnitatea minoritarilor, încălcată de DNA, crede Kelemen

Liderul Uniunii nu a uitat nici de DNA. El a arătat că demnitate minoritarilor este încălcată sub pretextul luptei împotriva corupției. Kelemen a dat ca exemplu situația Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș.

"Nu există un mecanism de control, nu există sancțiuni. Între timp au fost introduse mijloace pentru restricționarea drepturilor dobândite, pentru intimidarea liderilor din sfera politică și publică și pentru care nu prea găsim justificare; vorbim despre organele de verificare și de control, parchete și instanțele de judecată, practic, instituțiile justiției și mecanismele de forță. Lupta împotriva corupției este un pretext bun pentru încălcarea demnității persoanelor și instituțiilor", consideră Kelemen.

"Egalitatea şi autonomia nu au fost încă acordate"

Preşedintele FUEN este Lorant Vincze. Acesta a atras atenţia că, după aproape 100 de ani de la adoptarea Proclamaţiei Unirii Transilvaniei cu România, egalitatea şi autonomia promise pentru toate naţiunile din regiune nu au fost încă acordate.

„Maghiarii îşi doresc să fie recunoscuţi ca naţiune constitutivă a ţării, îşi doresc drepturi colective şi autonomie. Populaţia romă îşi doreşte ca autorităţile şi întreaga societate să ia o poziţie fermă împotriva discursului urii şi a xenofobiei, pentru îmbunătăţirea educaţiei, documente oficiale, soluţii la problemele de locuire, investiţii în comunităţile rome", a spus Vincze. Acesta a subliniat că drepturile primite de maghiarii din România sunt prea puţine şi a cerut ca maghiara să primească statul de limbă regională.

"De câte ori am auzit în decursul acestor ani sintagma: România este un model privind protecţia minorităţilor naţionale. O abordare parcă dogmatică - aş spune.(...) Ne putem bucura de drepturi lingvistice doar dacă ne adunăm într-o localitate şi dispunem de douăzeci la sută din populaţie. Foarte multe domenii ale vieţii depind în continuare de finanţări, aprobări şi decizii din partea guvernului central. Deşi noi am şti cel mai bine în ce direcţie dorim să ne dezvoltăm, care sunt priorităţile noastre, cum dorim să ne gospodărim ca şi comunitate. Dorim recunoaşterea comunităţii maghiare din România ca parte constitutivă a statului şi recunoaşterea limbii maghiare ca limbă regională", a menţionat liderul FUEN.

DECLARAŢIE
"Competențele UE s-au extins în permanență, statele membre au transferat o parte importanţă din sfera lor de suveranitate Uniunii Europene. Acest proces va continua odată cu derularea reformelor și de ce să nu fim încrezători, de ce nu am putea considera că inclusiv cauza minorităților naționale autohtone poate fi atât de importantă precum, de exemplu, calitatea cărnii de porc sau de pui care ajunge pe masa consumatorilor"
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR