Proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, adoptat tacit de deputaţi
Un proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor pe 23 aprilie 2020. Proiectul care prevede că Ţinutul Secuiesc va avea preşedinte şi limba oficială va fi maghiara a fost înaintat către Senat, care e for decizional în acest caz. Proiectul a fost iniţiat de deputaţii UDMR, Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza, şi a fost depus la Camera Deputaţilor înainte de Crăciun.
Proiectul de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc a fost depus de parlamentarii UDMR în luna decembrie 2019. Actul normativ prevede ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune autonomă. De la Camera Deputaţilor proiectul va merge spre dezbatere la Senat, care este camera decizională în acest caz.
Pe site-ul Parlamentului României apare că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituţia României. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor în data de 23 aprilie 2020, fiind deja trimis Senatului.
După ce a primit raport de respingere de la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului pe 4 martie 2020, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor pe 9 martie 2020. Pe 16 martie 2020, Guvernul a emis un punct de vedere negativ asupra proiectului de lege.
Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Iniţitorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a indetităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.
„Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR.
Aceştia susţin că autonomia comunităţii este dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. „Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectul de lege.
Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român. De asemenea, cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.
Guvernul numeşte prefectul care veghează asupra respectării legalităţii în regiune. În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul are competenţa de mediere.
„Legile şi ordonanţele precum şi alte acte normative emise de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar prinfr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare îşi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză”, potrivit sursei citate.
Deciziile Ţinutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională, transmite Mediafax.
